Staţiuni climaterice şi balneoclimaterice (R)

RÂNCA, staţiune climaterică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în judeţul Gorj, în M-ţii Parâng, la 1 600 m altitudine, la 63 km Nord Est de municipiul Târgu Jiu, pe şoseaua Transalpină Novaci – Oaşa – Sebeş. Complex turistic. Climat tonic, cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este în jur de 14°C) şi ierni friguroase (în ianuarie temperatura medie este sub –4°C), cu zăpadă abundentă. Temperatura medie anuală este de circa 5°C, iar precipitaţiile depăşesc 1 000 mm anual. Aerul curat, lipsit de praf şi alergeni, liniştea deplină sunt principalii factori de cură indicaţi pentru tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual. Iarna se poate practica schiul pe pârtii naturale, iar vara sunt posibilităţi de drumeţii montane spre obârşiile râurilor Lotru şi Gilort, spre lacul glaciar Gâlcescu, spre pasul (2 145 m altitudine) şi vârful Urdele (2 228 m altitudine) etc.

REMETEA, staţiune balneoclimaterică de interes local, cu funcţionare permanentă → comuna Remetea, judeţul Harghita.

RODBAV, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în arealul comunei Şoarş, judeţul Braşov, într-o zonă de dealuri împădurite din zona de Sud Est a Podişului Hârtibaci, la 476 m altitudine, la 77 km Noird Vest de municipiul Braşov. Climat de podiş, tonic, cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este de 18°C) şi ierni reci (în ianuarie temperatura medie este de –5,5°C). Temperatura medie anuală este de 7,5°C, iar precipitaţiile atmosferice însumează 700 mm anual. Izvoare cu ape minerale clorurate, sodice, iodurate, bicarbonatate, hipotone, indicate în cură externă pentru tratarea afecţiunilor reumatismale degenerative şi abarticulare, a celor posttraumatice, ginecologice, vasculare etc. Biserică romanică (1300-1350), azi aparţinând cultului evanghelic, fortificată în secolul 15, refăcută în 1738 după incendiul din 1732; biserică ortodoxă din lemn (secolul 18) şi ruinele unei cetăţi ţărăneşti din secolul 14. Punct muzeal cu piese de arheologie locală (vase neolitice aparţinând Culturii materiale Criş (mileniul 6 î.Hr.), unelte din prima (Hallstatt) şi din cea de-a doua (La Tène) Epocă a fierului etc. Pădure de stejari, cu arbori seculari, declarată rezervaţie forestieră şi cinegetică.