Râuri (D)

DÂMBOVIŢA, râu în S României, afl. stg. al Argeşului la Budeşti (jud. Călăraşi); 268 km; supr. bazinului: 2 759 km2. Izv. de pe versantul N al M-ţilor Iezer, de la 2 240 m alt., curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE, traversează extremitatea sudică a M-ţilor Piatra Craiului prin impresionantele chei ale Dâmboviţei, trece prin zonele depresionare Rucăr-Dragoslavele, desparte apoi Subcarpaţii Ialomiţei de Muscelele Argeşului şi Piem. Cândeşti, străbate Câmpia Română şi trece prin Bucureşti, unde are cursul canalizat. Având în vedere constituţia geologică a Carpaţilor Româneşti, geologii consideră cursul superior al Dâmboviţei ca linie de demarcaţie între Carpaţii Orientali şi cei Meridionali, în timp ce geografii, luând în considerare aspectele fizico-geografice ale acestora (înălţime, masivitate, fragmentare hidrografică etc.), stabilesc valea râului Prahova ca limită între Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Începând din anul 1983, pe cursul superior al Dâmboviţei, în zona Rucăr-Dragoslavele, s-a construit un sistem de microhidrocentrale (lacul de acumulare de la Pecineagu cu hidrocentrala Clăbucet, 64 MW, lacul de acumulare Sătic cu hidrocentrala Rucăr, 46 MW, şi de aici, printr-o galerie de fugă de 8 km lungime, apele Dâmboviţei pun în mişcare microhidrocentrala Dragoslavele, 7,6 MW). Afl. pr.: Dâmbovicioara, Râu Alb, Ilfov, Colentina, Pasărea, Câlnău. Dâmboviţa alimentează parţial Bucureştiul cu apă potabilă prin intermediul staţiei de filtrare de la Arcuda.

DÂMBOVNIC, râu în S României, afl. dr. al Neajlovului în aval de com. Bucşani, jud. Giurgiu; 129 km; supr. bazinului: 636 km2. Izv. din Piem. Cotmeana, din arealul com. Albota, jud. Argeş şi străbate câmpiile Piteştiului şi Găvanu-Burdea. Afl. pr.: Mozacu, Gliganu, Jirnov.

DÂRJOV, râu, afl. stg. al Oltului pe terit. com. Coteana, jud. Olt; 35 km; supr. bazinului: 167 km2. Izv. din S Piem. Cotmeana şi drenează NV Câmpiei Boian. Pe cursul mijlociu al acestui râu s-au descoperit vestigii aparţinând culturii materiale de Prund (unelte, aşchii etc.) datând din Paleoliticul inf. (600 000–480 000 î.Hr.).

DESNĂŢUI, râu în S-SV Olteniei, cu caracter tipic de câmpie (panta generală de scurgere este de 2,2‰); 95 km; supr. bazinului: 1 764 km2. Izv. din Piem. Bălăciţei, de la 260 m alt., din arealul com. Bălăciţa, jud. Mehedinţi şi se varsă în lacul Bistreţ. Afl. pr.: Terpeziţa, Baboia.

DRINCEA, râu în SV României, afl. stg. al Dunării pe terit. com. Cetate, jud. Dolj; 72 km; supr. bazinului: 632 km2. Izv. din Dealul Bucovăţu, din Piem. Bălăciţei, de la 300 m alt., din arealul com. Livezile, jud. Mehedinţi, şi străbate Câmpia Blahniţei. Are curs intermitent; în verile aride seacă parţial.