Podu Iloaiei

Date generale

Oraşul Podu Iloaiei se află în extremitatea de Nord Est a României, în provincia istorică Moldova, în partea centrală a judeţului Iaşi, în Câmpia Jijiei Inferioare, la 83 m altitudine, pe ambele maluri ale râului Bahlui, în zona de confluenţă cu râul Bahlueţ, la intersecţia paralelei de 47°12’57’’ latitudine nordică cu meridianul de 27°15’59” longitudine estică, la 27 km Vest-Nord Vest de municipiul Iaşi. Din punct de vedere demografic, Podu Iloaiei face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 11 055 loc. (1 ian. 2019), din care 5 514 loc. de sex masc. şi 5 541 fem. Supr.: 48,6 km2, din care 3,8 km2 în intravilan; densitatea: 2 909 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 9 573 loc., 7 833 de persoane erau români (81,8%), 872 rromi (9,1%) şi 868 loc. (9,1%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 8 274 de ortodocşi (86,5%), 157 romano-catolici (1,6%) şi 1 142 loc. (11,9%) aparţineau altor confesiuni (creştini după evanghelie, adventişti de ziua a şaptea, creştini de rit vechi, penticostali, baptişti, Martorii lui Iehova, musulmani, mozaici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Nod feroviar pe linia Iaşi – Paşcani, cu ramificaţie spre Hârlău, cu staţie de cale ferată inaugurată la 1 iun. 1880. Nod rutier. Exploatări de argilă şi nisip. Prelucrarea lemnului. Producţie de încălţăminte şi de produse lactate. Abator de păsări. Centru viticol şi de vinificaţie. Avicultură. Piscicultură. Creşterea bovinelor. Camin Cultural. Bibliotecă publică, inaugurată în anul 2006, azi cu peste 17 000 de volume.

Istoric

În arealul oraşului Podu Iloaiei, menţionat documentar, prima oară, în 1646, au fost descoperite fragmente ceramice datând din Neolitic, de la sfârşitul Epocii bronzului (mileniul 2 î.Hr.) şi din feudalismul timpuriu. În anul 1818, mai mulţi negustori, în majoritate evrei, au înfiinţat, în zona de azi podului peste râul Bahlui, un târg situat între mai multe moşii. Până în anul 1864, când a devenit comună rurală, Târgul Podu Iloaiei a fost administrat de un comisar guvernamental, iar la sfârşitul secolului 19 apare consemnată ca o comună rurală, formată dintr-un singur sat, cu 2 736 loc., în majoritate evrei, aflat în plasa Bahlui, şi în care exista o şcoală mixtă cu 154 elevi, o moară cu aburi, un spital, o farmacie şi o biserică. La recensământul din anul 1925, Podu Iloaiei apare consemnat tot ca o comună rurală, dar ca reşedintă a plasei Bahlui, cu 3 464 loc., care avea în componenţă satele Podu Iloaiei Târg, Cosiţeni, Holm şi Scobâlţeni. La 17 febr. 1968, comuna Podu Iloaiei era formată din satele Podu Iloaiei, Budăi, Cosiţeni, Holm şi Scobâlţeni, iar la 20 dec. 2005 a fost trecută în categoria oraşelor, având în subordine ad-tivă localitatea componentă Budăi (înfiinţată în anul 1900) şi satele Cosiţeni (atestat documentar în 1468), Holm (1772) şi Scobâlţeni (1627)..

Monumente

În oraşul Podu Iloaiei se află un Han (1830), declarat monument istoric, care azi găzduieşte spitalul orăşenesc, o biserică ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” , datând din sec. 18 şi refăcută în 1832, azi declarată monument istoric, o biserică romano-catolică, având hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, construită în perioada 1994-1997 şi sfinţită la 23 oct. 1997, clădirea gării feroviare, datând de la sfârşitul sec. 19, declarată monument istoric în anul 2004, o sinagogă (1876), rămasă în ruină după cel de-al Doilea Război Mondial şi demolată în 1973. În satul Cosiţeni există biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, restaurată în anii 2009-2014, pictată în frescă de Gheorghiţă Vartic din Podu Iloaiei şi resfinţită la 26 oct. 2014, iar în satul Holm se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”.