SECAŞ, Podişul Secaşelor, unitate de podiş, cu înălţimi reduse (400–500 m altitudine), situată în partea de Sud Vest a Podişului Transilvaniei, la Est de cursul mijlociu al râului Mureş, între cele două Secaşe (afluent ale râului Sebeş, la Sud, şi afluent al râului Târnava, la Nord). Relieful, cu aspect colinar, este afectat de cute marginale şi de diapirism, fiind fragmentat de văi largi, cu versante cuestice, puternic afectate de ravene şi alunecări de teren. Este alcătuit, predominant, din roci friabile, pannoniene (pietrişuri, nisipuri, argile nisipoase) şi petice de conglomerate, marne, tufuri şi sare de vârstă tortoniană. Zonă viticolă, de cultură a cerealelor, cartofului, sfeclei de zahăr ş.a.
SOMEŞAN, Podişul ~ → Podişul Someşan, Capitolul Podişuri, litera P.
SUCEAVA, Podişul Sucevei, complex deluros în partea de Nord Vest a Podişului Moldovei (parte componentă a acestuia), cuprins între graniţa cu Ucraina (la Nord), Câmpia Moldovei (la Est), pe care o domină cu un abrupt de 100–300 m, Podişul Central Moldovenesc (la Sud), Subcarpaţii Moldovei (la Sud Vest) şi Obcina Mare (la Nord Vest, pe aliniamentul depresiunilor submontane Marginea, Solca şi Cacica). Alcătuit din gresii oolitice, marne, conglomerate calcaroase, calcare oolitice, lehmuri şi pietrişuri sarmaţiene, Podişul Sucevei reprezintă de fapt o asociere de masive deluroase cu înălţimi între 200 şi 600 m, văi largi, cu aspect de culoar (văile râurilor Siret şi Suceva), depresiuni intracolinare (Rădăuţi, Liteni ş.a.) şi şei largi (Dersca 260 m altitudine, Lozna 300 m, Bucecea 264 m, Vorona 260 m, Ruginoasa 290 m, Heleşteni 290 m, Strunga 280 m ş.a.). Podişul Sucevei este subunitatea Podişului Moldovei în care se înregistrează cele mai mari înălţimi ale masivelor deluroase: Ibăneşti (339 m), Lozna (380 m), Bour (472 m), Cerviceşti (356 m), Corni (367 m), Dealu Mare (587 m, în Dealul Tudora), Holm (500 m), Ruginoasa (373 m) ş.a. Altitudinea medie a Podişului Sucevei este de circa 400 m, iar cea maximă de 692 m (Dealul Ciungi). Prezenţa rocilor mai dure (gresiile oolitice) şi structura monoclinală a acestora (dispunerea rocilor în strate groase, cu înclinare uşoară către Sud Est) au determinat dezvoltarea unor platouri structurale largi (Sângeap, Laiu ş.a.), precum şi a unor fronturi cuestice întinse pe care se produc alunecări profunde, de mari dimensiuni. Majoritatea culmilor deluroase sunt acoperite cu păduri de stejar, gorun şi fag. Podişul Sucevei se împarte în: Podişul Dragomirnei (la Nord de valea râului Suceva) şi Podişul Fălticenilor (la Sud de aceasta), ambele la Vest de râul Siret, şi Culmea Siretului (la Est de valea râului Siret).