Podişuri (S)

SECAŞ, Podişul Secaşelor, unitate de podiş, cu înălţimi reduse (400–500 m alt.), situată în SV Pod. Transilvaniei, la E de cursul mijlociu al Mureşului, între cele două Secaşe (afl. Sebeşului, la S, şi afl. Târnavei, la N). Relieful, cu aspect colinar, este afectat de cute marginale şi de diapirism, fiind fragmentat de văi largi, cu versanţi cuestici, puternic afectaţi de ravene şi alunecări de teren. Este alcătuit, predominant, din roci friabile, pannoniene (pietrişuri, nisipuri, argile nisipoase) şi petice de conglomerate, marne, tufuri şi sare de vârstă tortoniană. Zonă viticolă, de cultură a cerealelor, cartofului, sfeclei de zahăr ş.a.

SUCEAVA, Podişul Sucevei, complex deluros în NV Pod. Moldovei (parte componentă a acestuia), cuprins între graniţa cu Ucraina (la N), Câmpia Moldovei (la E), pe care o domină cu un abrupt de 100–300 m, Pod. Central Moldovenesc (la S), Subcarpaţii Moldovei (la SV) şi Obcina Mare (la NV, pe aliniamentul depresiunilor submontane Marginea, Solca şi Cacica). Alcătuit din gresii oolitice, marne, conglomerate calcaroase, calcare oolitice, lehmuri şi pietrişuri sarmaţiene, Pod. Sucevei reprezintă de fapt o asociere de masive deluroase cu înălţimi între 200 şi 600 m, văi largi, cu aspect de culoar (văile Siretului şi Sucevei), depresiuni intracolinare (Rădăuţi, Liteni ş.a.) şi şei largi (Dersca 260 m alt., Lozna 300 m, Bucecea 264 m, Vorona 260 m, Ruginoasa 290 m, Heleşteni 290 m, Strunga 280 m ş.a.). Pod. Sucevei este subunitatea Pod. Moldovei în care se înregistrează cele mai mari înălţimi ale masivelor deluroase: Ibăneşti (339 m), Lozna (380 m), Bour (472 m), Cerviceşti (356 m), Corni (367 m), Dealu Mare (587 m, în Dealul Tudora), Holm (500 m), Ruginoasa (373 m) ş.a. Alt. medie a Pod. Sucevei este de c. 400 m, iar cea max. de 692 m (Dealul Ciungi). Prezenţa rocilor mai dure (gresiile oolitice) şi structura monoclinală a acestora (dispunerea rocilor în strate groase, cu înclinare uşoară către SE) au determinat dezvoltarea unor platouri structurale largi (Sângeap, Laiu ş.a.), precum şi a unor fronturi cuestice întinse pe care se produc alunecări profunde, de mari dimensiuni. Majoritatea culmilor deluroase sunt acoperite cu păduri de stejar, gorun şi fag. Pod. Sucevei se împarte în: Pod. Dragomirnei (la N de Valea Sucevei) şi Pod. Fălticenilor (la S de aceasta), ambele la V de râul Siret, şi Culmea Siretului (la E de Valea Siretului).