Sântana

Date generale

Oraşul Sântana se află în extremitatea de Vest a României, în provincia istorică Crişana, în zona de Vest a judeţului Arad, în partea de Nord a Câmpiei Aradului, la intersecţia paralelei de 46°35′ latitudine nordicã cu meridianul de 21°50′ longitudine esticã, la 29 km Nord Est de municipiul Arad. Din punct de vedere demografic, Sântana face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 15 661 loc. (1 ian. 2019), din care 7 852 loc. de sex masc. şi 7 809 fem. Supr.: 107,1 km2, din care 8,7 km2 în intravilan; densitatea: 1 800 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 11 428 loc., 9 119 persoane erau români (79.8%), 958 rromi (8,4%), 333 germani (2,9%), 222 maghiari (1,9%) şi 796 loc. (7,0%) aparţineau altor etnii (ucraineni, slovaci ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 8 690 de ortodocşi (76,0%), 1 027 penticostali (9,0%), 578 romano-catolici (5,0%), 137 baptişti (1,2%), 101 Martorii lui Iehova (0,9%) şi 895 loc. (7,9%) aparţineau altor confesiuni (reformaţi, adventişti de ziua a şaptea, greco-catolici, creştini dupã evanghelie, luterani, evanghelişti, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod rutier şi feroviar, cu staţie de cale feratã pe linia Timişoara – Arad – Oradea – tronsonul Arad – Sântana fiind inaugurat la 1 febr. 1877, şi pe linia Brad – Gurahonţ – Sebiş – Ineu – Sântana, construitã în perioada 1876-1896 şi inauguratã la 6 dec. 1896. Reparaţii de maşini şi utilaje agricole. Produse electrotehnice; producţie de subansamble electrice pentru automobile. Prelucr. lemnului; produse alim. (preparate din lapte). Centru viticol. Sere legumicole şi floricole (7 ha). Creşterea bovinelor şi ovinelor. Cãmin Cultural (din 1960). Bibliotecã publicã, înfiinţatã în anul 1953, azi cu peste 15 000 de volume. În satul Cherechiu, numit din anul 1926 Caporal Alexa, s-a nãscut poetul, eseistul şi omul politic Ştefan Augustin Doinaş (n. 26 apr. 1922, satul Cherechiu – m 25 mai 2002, Bucureşti).

Istoric

În arealul oraşului Sântana, în locul numit Holumb, au fost descoperite (în anul 1960) vestigiile unei aşezãri neolitice, aparţinând Culturii materiale Tisa (mileniile 7-3 î.Hr.), în care au fost identificate mai multe vetre de cenuşã şi au fost recuperate fragmente de vase ceramice, un topor de luptã, cu disc ş.a. Deasupra aşezãrii neolitice au mai fost scoase la ivealã urmele unor aşezãri suprapuse din Epoca bronzului şi din prima Epocã a fierului (Hallstatt). Sãpãturile arheologice efectuate în anii 1953, 1963 şi dupã anul 2009 au scos la ivealã o cetate de pãmânt, de mari dimensiuni (1 000 x 900 m), datând din Epoca bronzului, extinsã pe o suprafaţã de 90 ha, înconjuratã cu val de pãmânt, înalt de 4-6 m şi lat de 30-35 m, care prin dimensiunile ei sugereazã faptul cã aici a existat un centru militar, politic şi religios al tracilor. În interiorul acestei fortificaţii, cu o vechime de circa 3400 de ani (cea mai mare din preistoria Europei) au fost identificate urmele unui uriaş palat, cu o lungime de 100 m şi o lãţime de 40 m. În anul 1951 au fost descoperite fragmente de vase ceramice din lut, lucrate cu mâna, datând din secolul 1 d.Hr., care aveau suprafeţele lustruite şi ornamentate cu brâuri şi butoane în relief, iar în 1979 au fost identificate morminte de incineraţie şi locuinţe de suprafaţã, apreciate ca fiind din secolele 3-4. La 21 apr. 1888, la Sântana a fost descoperit un tezaur alcãtuit din 22 de piese din aur (inele, brãţãri, o coroanã formatã din 12 frunze de laur din aur) alãturi de care s-au gãsit scheletele a douã persoane, presupuse a fi ale unui comandant şi ale unui preot, iar în satul Caporal Alexa a fost descoperit un tezaur monetar alcãtuit din 9 denari romani imperiali datând din perioada împãraţilor Nero (54-68) şi pânã la Lucius Aurelius Verus (161-169). Satul Caporal Alexa, numit Cherechiu, pânã în anul 1926, apare menţionat documentar, prima oarã, în anul 1318, ca fãcând parte din cnezatul românesc de la Ineu, în anul 1326 este amintit cu numele Kerék, ca proprietate a familiei Salánky, în 1334 figura cu denumirea Kerékton, iar în anii 1335 şi 1418 apare consemnat cu toponimul Kerék Erdös, în care exista o cetate, amintitã documentar abia în 1536.. Asezarea Kerék Erdös s-a aflat mai întâi în posesia familiei Mossiak, din 1418 şi pânã în anul 1426, şi apoi în stãpânirea familiei Marothly, pânã în 1519, cu numele Symonkereky, dupã care a fost, succesiv, în posesia mai multor familii pânã în 1556, fiind devastatã de turci în 1552. În 1736, Imperiul Habsburgic a întemeiat localitatea Sfânta Ana (care din 1828 poartã numele oficial Sântana) în apropiere de satul Comlãuş, menţionat documentar în anii 1334-1335, cu numele Komlos, pe listele dijmelor papale, ca fãcând parte din arhidiaconatul catolic Pâncota (satul Comlãuş a fost desfiinţat în 1950 şi unificat atunci cu satul Sântana, com. Sântana, jud. Arad, azi cartier al oraşului Sântana). În 1730, la Sântana au fost colonizate mai multe familii de germani şi maghiari, iar în 1748, aşezarea Sântana a fost ridicatã la rang de târg. În 1763, populaţia localitãţii a fost decimatã de o epidemie de ciumã. Comuna Sântana a fost trecută în categoria oraşelor la 23 dec. 2003, având în subordine ad-tivă satul Caporal Alexa (fost Cherechiu), atestat documentar în 1318.

Monumente

În partea de Sud Vest a oraşului Sântana se află Cetatea Veche, datând din Epoca bronzului, cu o vechime de circa 3400 de ani, extinsã pe o suprafaţã de 90 ha, înconjuratã cu val de pământ, înalt de 4-6 m şi lat de 30-35 m, fiind cea mai mare fortificaţie din preistoria Europei (vezi textul de mai sus); clădirea „Urbarialhaus” (1749) – fost aşezământ al piariştilor (1749–1788), apoi reşedinţa administraţiei domeniale (după 1788), aflatã în curs de restaurare din anul 2019, azi declaratã monument istoric; clădirea Gimnaziului, construită în perioada 1755-1767; clădirea Gării feroviare (1871); biserica romano-catolică “Sfânta Ana”, construită în anii 1864-1868, după planurile arhitectului Leopold Schütz, pe locul uneia zidită în 1749-1751 şi afectată grav de marele incendiu din 1858. Vechiul altar a fost înlocuit cu unul construit în anul 1925 din marmurã de Carrara. Orgă instalată în şi 1 228 de tuburi; biserica ortodoxă a Parohiei Sântana II, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” a fost zidită în perioada 2005-2015; biserica ortodoxă “Sfântul Gheorghe” (1926); clădirea nouă a Primăriei, inaugurată la 6 nov. 2008. În cartieul Comlăuş se afla biserica ortodoxa “Înălţarea Domnului” (36 m lungime, 10 m lăţime, 45 m înălţime), construită în anii 1904-1905 (sfinţită la 25 dec 1905) pe locul uneia din lemn, care data din anul 1693 şi mistuită de incendiul din 1791. Biserica a fost pictată în tempera în anul 1937 de Iulian Toader din Arad, iar iconostasul vechi a fost înlocuit în 1982. Biserica a fost reparată în anii 1966 şi 1977. Tot în cartierul Comlăuş există biserica romano-catolică “Inima lui Iisus”, construită în anii 1936-1938 şi posedă un altar din marmură de Carrara instalat în 1938, iar în satul Caporal Alexa se află o biserică din anul 1791, renovata în anul 1961.