Stânci (P)

PIATRA ALTARULUI, stâncă singuratică, sub forma unui pilon, reprezentând un martor de eroziune, cu abrupturi accentuate, situată în partea de Sud Est a M-ţilor Giurgeu (Carpaţii Orientali). Domină valea Bicazului în sectorul cheilor. Alcătuită din calcare mezozoice. Alt.: 1 121 m. Alpinism.

Piatra Altarului (Carpaţii Orientali)
Piatra Altarului (Carpaţii Orientali) (Photo by Vlad Hilitanu on Unsplash)

PIATRA ARŞIŢEI, stâncă solitară, înaltă de 835 m, alcatuită din calcare cretacice, care reprezintă un martor de eroziune, situat în zona Cheilor Bicazului.

PIATRA CIOBANULUI, stâncă solitară, situată în M-ţii Ceahlău, la Sud Vest de vârful Toaca, alcătuită din conglomerate calcaroase, marno-calcare, şisturi argiloase, gresii, cu altitudinea de 1 700 m.

PIATRA LATĂ, stâncă singuratică, situată în M-ţii Ceahlău, la Nord Est de vârful Toaca, alcătuită din conglomerate calcaroase, marno-calcare, şisturi argiloase şi gresii, înaltă de 1 718 m.

PIATRA LĂCRIMATĂ, stâncă solitară, situată în M-ţii Ceahlău, la circa 700 m Vest-Sud Vest de vârful Dochia, alcătuită din conglomerate calcaroase, marno-calcare, şisturi argiloase, gresii, cu altitudinea de 1 765 m.

PIATRA PINTEŞTILOR, stâncă solitară, înaltă de 847 m, alcatuită din calcare cretacice, care reprezintă un martor de eroziune, situat în zona Cheilor Bicazului.

PIATRA SIGURATICĂ, stâncă masivă, solitară, formată dintr-un grup compact de cinci vârfuri ascuţite şi unul cu aspect paralelipipedic, cu vârful tăiat, situată în M-ţii Hăşmaş, în arealul comunei Sândominic, jud. Harghita. Această stâncă este alcatuită din calcare de vârstă jurasică şi cretacică şi din şisturi cu mică albă, are 1 608 m înălţime şi, împreună cu zona adiacentă, extinsă pe 800 ha, a fost declarată rezervaţie naturală de tip mixt şi arie protejată de interes naţional, la 6 martie 2000, iar împreună cu întreaga rezervaţie naturală a M-ţilor Hăşmaş face parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, înfiinţat în anul 1990 şi extins pe o suprafaţă de 65,8 km2 (→ şi M-ţii Hăşmaş). În apropierea de Sud Est a acestei stânci se află o cabană, situată la 1 504 m altitudine, construită în anul 1932 şi renovată în anii 2010-2011, când a fost dotată cu panouri solare.

PIATRA TEIULUI, stâncă solitară, situată în apele lacului de acumulare Izvoru Muntelui, jud. Neamţ, înaltă de 23 m deasupra luciului apei, reprezentând un martor de eroziune, alcătuit din calcare recifale cretacice. Declarată rezervaţie geologică.

Stânca Piatra Teiului (Lacul Izvoru Muntelui, jud. Neamţ)
Stânca Piatra Teiului (Lacul Izvoru Muntelui, jud. Neamţ) (Credit: Shutterstock)

PIETRELE DOAMNEI, stânci zvelte în masivul Rarău, alcătuite din calcare mezozoice, care apar în relief sub forma unor prisme triunghiulare, ca rezultat al eroziunii diferenţiale. Lipsită de vegetaţie pe pereţii abrupţi. Declarată monument al naturii. La baza ei apar plante rare (ochii şoricelului/Saxifraga luteoviridis, papucul-doamnei/ Cypripedium calceolus, brusturul negru/Symphytum cordatum, arginţica/Dryas octopetala, floarea-de-colţi/ Leontopodium alpinum ş.a.) care, împreună cu zona înconjurătoare acoperită cu păduri de brazi, pini şi molizi, alcătuieşte o rezervaţie complexă (568,7 ha). Denumirea i-a fost atribuită de către domnul Moldovei, Petru Rareş, în jurul anilor 1541–1546, când acesta a încurajat construirea, în apropiere, a bisericii „Sfântul Ioan Bogoslavul” a mănăstirii Rarău, unde, în 1538, se ascunsese soţia, Elena Doamna, cu copiii săi (Rarău).

PORUMBELUL BRATOCEI, stâncă singuratică, izolată, de mari dimensiuni, alcatuită din calcare de vârstă cretacică, situată în zona pasului Bratocea din partea de Vest a M-ţilor Ciucaş. Acţiunea îndelungată şi combinată a agenţilor modelatori externi (vânturi, ploi, zăpezi, îngheţ, dezgheţ etc.) a determinat o puternică erodare a acesteia, în urma căreia a rezultat aspectul actual, interesant, unic şi impunător care, privită din profil, seamană cu un cap uriaş de porumbel.

.