Mănăstirea Çelik-Dere (de maici) se află în satul Teliţa, comuna Frecăţei, judeţul Tulcea, pe valea pârâului Çelik, de la care a preluat numele (în limba turcă Çelik-Dere înseamnă pârâul de oţel, denumit astfel datorită descoperirii în această zonă a unor arme din diferite epoci). Conform legendei, la sfârşitul secolului 18, câţiva călugări ardeleni veniţi de la o mănăstire de pe Muntele Athos s-au stabilit într-o poiană de pe valea pârâului Çelik, unde au întemeiat un schit. Distrus de un incendiu, aşezământul monahal a fost refăcut în anii 1833–1840 de către arhimandriţii Dositei, Crihan, Paisie şi Atanasie. În anul 1846 a fost construit paraclisul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită ulterior, în etape, după proiectul arhitecţilor Toma Dobrescu şi Dumitru Ionescu-Berechet. Zidirea bisericii s-a efectuat în etape, în anii 1901–1902, 1910–1916 (terminată la roşu) şi finisată în perioada 1928–1932 când a fost şi pictată de Gheorghe Eftimiu (sfinţirea bisericii a avut loc la 22 octombrie 1932). Mănăstirea are muzeu cu colecţii de artă veche religioasă, precum şi un atelier de confecţionare a covoarelor, a broderiilor şi a ţesăturilor naţionale. La biserica „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Çelik-Dere se află depuse osemintele creştinilor Epictet şi Astion din Halmyris (satul Murighiol de astăzi), descoperite în anul 2001, martirizaţi în anul 298 în timpul domniei împăratului roman Diocleţian. Lângă mănăstire se află o veche moară de vânt (o raritate în peisajul natural românesc.).
