Mănăstirea Plăviceni

Aceasta veche mănăstire, care dateazã din timpul domniei lui Matei Basarab, se aflã situatã în arealul satului Dudu, comuna Plopii-Slãviteşti, judeţul Teleorman, într-o pãdure din lunca inundabilã a Oltului, la 33 km Nord Vest de municipiul Turnu Mãgurele. Biserica iniţialã a mănăstirii , cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, a fost construitã în perioada 1646-2 mai 1648 pe moşia şi cu cheltuiala marelui vornic Dragomir Dobromirescu, fiul marelui ban al Craiovei, Dobromir, şi al Elinei (rudã cu domnul Matei Basarab). La moartea ctitorului, în 1652, mănăstirea a fost înzestratã cu toate averile acestuia întrucât nu a avut urmaşi. Complexul monahal a fost distrus în întregime de marele cutremur din 14 octombrie 1802, biserica fiind reconstruitã ulterior şi pictatã în anul 1815. În 1820 apare consemnatã în unele documente ca bisericã de mir, situaţie care s-a pãstrat de-a lungul deceniilor urmãtoare. Din cauza lipsei de fonduri, biserica nu a fost întreţinutã în condiţii bune fapt pentru care în anul 1926 se afla în stare avansatã de ruinã rãmânând astfel pânã în zilele noastre. În anul 2002 aici s-au aşezat cinci cãlugãri cu scopul de a reorganiza viaţa monahalã, iar în anul 2006 au început lucrãrile de reconstruire a vechii biserici şi a clãdirilor anexe. Biserica veche, aflatã acum în reconstrucţie, impunãtoare şi bine proporţionatã, are 20,5 m lungime şi 6,5 m lãţime în dreptul absidelor laterale, iar picturile murale interioare, originare, sunt într-o stare deplorabilã din cauza lipsei acoperişului bisericii pe timp îndelungat, acestea urmând a fi recondiţionate. La exterior, biserica mai pãstreazã un brâu median dublu realizat din cãrãmizi aşezate în formã de zimţi. Din vechiul ansamblu monastic se mai pãstreazã turnul-clopotniţã, pe sub care se face intrarea în incinta mănăstirii, şi fragmente din zidul de incintã.