Techirghiol

Oraşul Techirghiol se află în etremitatea de Sud Est a Romaniei, în provincia istorica Dobrogea, în zona de Sud Est a judetului Constanţa, pe ţărmul de Nord Vest al lacului Techirghiol (→ limanul fluvio-maritim Techirghiol), la 15– 20 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44º03’27’’ latitudine nordică cu meridianul de 28º35’45’’ longitudine estică, la 16 km Sud de municipiul Constanţa si 4 km Vest-Sud Vest de statiunea Eforie Nord, în apropiere (4 km) de apele Mării Negre. Din punct de vedere demografic, Techirghiol face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 8 175 loc. (1 ian. 2019), din care 4 005 loc. de sex masc. şi 4 170 fem. Suprafaţa: 46,1 km2, din care 5,8 km2 în intravilan; densitatea: 1 409 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 292 loc., 5 622 de persoane erau români (77,1%), 673 tãtari (9,2%), 430 turci (5,9%) şi 567 loc. (7,8%) aparţineau altor etnii (rromi, ruşi-lipoveni, maghiari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 552 ortodocşi (76,1%), 1 098 musulmani (15,1%) şi 642 loc. (8,8%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, penticostali, romano-catolici, Martorii lui Iehova, creştini de rit vechi, reformaţi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Oraşul Techirghiol este deservit de serviciile staţiei de cale feratã Eforie Nord, aflatã la 4 km distanţã. Exploatãri de calcar. Produse textile şi alimentare. Cămin-spital pentru tratarea bolilor cronice (din 1992). Sanatoriu balnear, cu o secţie pentru copii. Centru Social Pastoral “Sfânta Maria”, cu o bazã de tratament “Sfântul Pantelimon”, inauguratã în anul 2000 si modernizatã în anii 2007-2009. Teatrul de varã “Jean Constantin”. Centrul Cultural “Constantin Tãnase”. Bibliotecã publicã. Oraşul Techirghiol are statut de staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, cu climat maritim, cu veri călduroase (în iulie temperaturi medii peste 23°C) şi zile senine (în medie 25 de zile însorite pe lună, cu o durată de strălucire a Soarelui de 10–12 ore pe zi în timpul verii) şi ierni blânde, cu zăpadă puţină (în ianuarie temperaturi medii în jur de –0,5°C). Temperatura medie anuală este de 11,2°C, iar precipitaţiile însumează c. 400 mm anual. Briza marină este mai puţin evidentă aici, în schimb se simte intens briza de lac. Apa sărată a lacului Techirghiol şi nămolul sapropelic extras de pe fundul lacului, cu efecte terapeutice de excepţie (despre care apar primele informaţii scrise în 1854), fac din această staţiune un loc renumit pentru tratarea afecţiunilor reumatismale degenerative (spondiloze cervicale, lombare şi dorsale, coxartroze, artroze ale mâinilor şi picioarelor, lumbago cronic), inflamatorii (stări alergice articulare după reumatism articular acut sau infecţii de focar, spondilită anchilozantă, poliartrită reumatoidă) şi abarticulare (tendinoze, tendomioze, periartrite scapulohumerale, fibriloze), precum şi a celor posttraumatice (stări după operaţii pe muşchi, tendoane, articulaţii şi oase, vindecate, stări după entorse, luxaţii şi fracturi, stări recente după hernie de disc, operată), neurologice periferice şi centrale (paralizii şi pareze posttraumatice ale membrelor, polineuropatii după fază acută, sechele după poliomielită, parapareze şi hemipareze sechelare tardive), ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicite cronice, metroanexite cronice, sterilitate secundară, sechele după T.B.C. genital la 2–3 ani după stabilizare), dermatologice (dermatoze scuamoase, ichtioze incipiente, cheratodermatii, eczeme cronice, urticarii), respiratorii (traheobronşite, bronşite cronice), cardiovasculare (boala Raynaud, varice în stadiu incipient, sechele de flebită, ulcer varicos ş.a.), endocrine (hipotiroidie benignă şi mixedem, hipoovarie prepuberală) etc. Staţiunea dispune de mai multe baze de tratament, un sanatoriu balnear pentru adulţi (din 1899) şi unul pentru copiii cu deficienţe motorii (toate cu funcţionare permanentă), un sanatoriu sezonier pentru tratarea copiilor suferinzi de reumatism şi rahitism şi o bază de tratament în aer liber pe timpul verii, cu amenajări pentru aerohelioterapie, ungeri cu nămol şi băi în apa lacului. Posibilităţile de tratament constau în băi calde în cadă sau vane cu apă sărată concentrată provenită din lac, împachetări calde cu nămol sapropelic, electroterapie, hidroterapie etc. La Techirghiol s-a născut actorul Jean Cornel Constantin (n. 21 august 1927, Techirghiol – m. 26 mai 2010, Constanţa).

Istoric

Cele mai vechi urme de locuire descoperite (în 1959) în arealul oraşului Techirghiol datează de la începutul primei Epoci a fierului (Hallstatt), fiind reprezentate prin numeroase obiecte din bronz (seceri, centuri, fragmente de coif şi de sabie ş.a.). De-a lungul timpului, pe vatra actualei localităţi s-au succedat patru aşezări: greacă, romană, tătară şi turco-română. Un document turcesc atestă existenţa localităţii Techirghiol în 1560, cu denumirea Tekfür-Köy, ca un puternic centru rural în care se afla o instituţie judecătorească (Kadiat), care, de altfel, a funcţionat până în anul 1930, iar primele ştiri referitoare la calităţile terapeutice ale apei lacului Techirghiol şi ale nămolului sapropelic de pe fundul lacului datează din anul 1854, când exista deja o legendă referitoare la un bătrân olog, pe nume Techir, care Eforiei Spitalelor ajuns, din întâmplare, cu măgarul său, pe malul acestui lac şi în urma ungerii cu nămol din lac a constatat că se poate mişca mai uşor, iar rănile de pe spatele şi picioarele măgăruşului se vindecaseră în mod miraculos. Comuna Techirghiol s-a impus ca staţiune balneoclimaterică după anul 1892, când fuseseră puse în funcţiune primele instalaţii de tratament a afecţiunilor reumatismale, iar la 4 iulie 1899 a avut loc inaugurarea Stabilimentului Eforiei Spitalelor Civile, având o dezvoltare constantă în acest sens după anul 1912. La 8 iulie 1920 a avut loc inaugurarea Sanatoriului balnear “Clement Popescu”, devenit ulterior Sanatoriu pentru copii, la 29 decembrie 1929 Techirghiol a fost declarată staţiune balneară, iar în anul următor (1930) a fost trecută în categoria oraşelor. În anul 1931 a avut loc schimbarea denumirii oraşului din Techirghiol-Sat în Techirghiol-Băi, iar la 13 august 1937, a fost declarat staţiune turistică de interes naţional. În anul 1907, la Techirghiol exista o comunitate germană compactă, alcatuită din 275 de persoane, care în 1940 s-a destrămat din cauza strămutării a 256 de persoane de origine germană în Germania hitleristă, la Techirghiol rămânând doar 19 persoane de etnie germană. Această comunitate şi-au construit o biserică, finalizată în anul 1934. În prezent, oraşul Techirghiol are în subordine ad-tivă localităţile componente Sanatoriul Agigea şi Staţiunea Zoologică Marină.

Monumente

Mănăstirea „Sfânta Maria” (de maici), cu biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită din lemn de gorun, în jurul anului 1750, de meşteri mureşeni, azi declarată monument istoric. Biserica a avut iniţial hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi a fost adusă (în 1920) din satul Maioreşti (azi în comuna Ruşii-Munţi, jud. Mureş) la stâna regală „Sfânta Ana” din M-ţii Bucegi, iar de aici mutată la Techirghiol (1951) din iniţiativa Preafericitului Iustinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1948–1977), care i-a schimbat hramul. Biserica păstrează pe pereţii interiori picturi originare naive, executate în tempera. Până în 1995, mănăstirea a avut statut de schit. În 1989–1990, aici a fost amenajat un muzeu care adăposteşte obiecte de cult datând din secolul 4, fragmente provenite de la unele bazilici din secolele 4–6 descoperite la Mangalia şi Constanţa, amfore etc. În cadrul mănăstirii există o vilă construită în 1928 din iniţiativa Patriarhului Miron Cristea, renovată şi supraetajată în 1965–1967 şi extinsă în 1975–1977 (a fost construită aripa stângă a clădirii), folosită iniţial ca sanatoriu pentru preoţi, iar în prezent destinată pentru chilii (→ şi mănăstirea Sfânta Maria, Capitolul Mănăstiri, litera S). Monumentul eroilor Primului Război Mondial, realizat în bronz (1934) de Dumitru Măţăoanu; biserica ortodoxă cu hramul “Sfântul Ilie”, a fost construită în anii 1909-1914, în mare parte pe cheltuiala actorului de revistă, Constantin Tănase, azi declarată monument istoric; biserica germană, iniţial a aparţinut cultului creştin evanghelic, construită de comunitatea germană din Techirghiol, în anii 1924-1936, iar după anul 1940 aparţine cultului romano-catolic, având hramul “Sfântul Konrad de Parzheim”; Geamie, construită în anii 1935-1936, cu minaret zidit în anul 1969; Statuia lui Techir cu măgarul.

Mănăstirea „Sfânta Maria” cu biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Techirghiol, jud. Constanţa)
Mănăstirea „Sfânta Maria” cu biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Image by Octavian A Tudose from Pixabay)
Biserica nouă a Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica nouă a Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Image by Octavian A Tudose from Pixabay)