Câmpeni

Date generale

Oraşul Câmpeni se află în partea central-vestică a României, în Transilvania, în zona de Nord Vest a judeţului Alba, în depresiunea intramontană cu acelaşi nume din munţii Apuseni, cunoscută şi cu denumirea de Ţara Moţilor, la 533-618 m altitudine, în zona de confluenţă a râurilor Bistra şi Cerniţa cu râul Arieş,  la intersecţia paralelei de 46°21’45” latitudine nordicã cu meridianul de 23°02’44” longitudine esticã, la 78 km Nord Vest de municipiul Alba Iulia; 7 462 loc. (1 ian. 2019), din care 3 681 loc. de sex masc. şi 3 781 fem. Supr.: 86,7 km2 ; densitatea: 86,1 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 221 loc., 6 635 de persoane erau români (91,9%), 203 rromi (2,8%) şi 383 loc. (5,3%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 6 747 ortodocşi (93,4%) şi 474 loc. (6,6%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, penticostali, greco-catolici, adventişti de ziua a şaptea, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale feratã pe linia de mocăniţă (cu ecartament îngust) Turda – Baia de Arieş – Câmpeni – Roşia Montană – Abrud, construită în anii 1891-1912 (inaugurată la 20 iun. 1912), în lungime totală de 93 km, cale ferată folosită pentru transportul mărfurilor şi călătorilor. În 1997 a fost închis transportul pentru călători şi mărfuri pe această linie, din cauza nerentabilităţii, iar în 1998 o mare parte din această cale ferată a fost dezafectată, rămânând doar câteva tronsoane destinate pentru transportul turiştilor. Gara feroviară a fost declaratã monument istoric în anul 2010. Oraşul Câmpeni este şi important nod rutier al Ţãrii Moţilor. Exploatarea şi prelucrarea lemnului (mobilã, cherestea şi doage); productie de confecţii, tricotaje şi de produse alimentare. Produse ale artei populare meşteşugãreşti. Muzeul “Avram Iancu”, inaugurat la 30 mai 1989, adãpostit într-o clãdire în care, în 1848, a avut cartierul general Avram Iancu. Muzeul “Beciul lui Horea” în care sunt expuse documente şi obiecte legate de Rãscoala din 1784-1785 şi care amintesc de suferinţele şi nedreptãţile care s-au fãcut moţilor de la Câmpeni. Aici existã şi o picturã muralã cu portretele lui Horea, Cloşca şi Crişan.. Agroturism.

Istoric

Localitatea apare menţionată documentar, prima oară, în 1565, dar cu o existenţă anterioară. Într-un document din anul 1587, emis de principele Sigismund Báthori, se aminteşte cã “lui Nicolae Filimon din Câmpeni i s-a permis sã construiascã o moarã în zona de vãrsare a râului Abrud în Arieş”, iar la 16 mart. 1589, localitatea a fost din nou atestatã documentar. Pe o hartã austriacã realizatã în perioada 1769-1773, aşezarea Câmpeni apare consemnatã cu toponimul Topanfálva. La 24 mai 1782, la Câmpeni a avut loc o revoltă ţărănească (ţăranii din satele Câmpeni, Vidra, Bistra ş.a. au distrus butoaiele cu băutură ale arendaşilor cârciumăritului) care a constituit preludiul Răscoalei ţărăneşti din 1784–1785, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (în nov.-dec. ţăranii răsculaţi au ocupat localit. Câmpeni unde Horea şi-a stabilit cartierul general). În timpul Revoluţiei din 1848–1849 din Transilvania, la Câmpeni s-a aflat cartierul general al lui Avram Iancu. Comuna Câmpeni a fost declarată oraş la 1 ian. 1961 având în subordine administrativã 21 de localitãţi componenete.

Monumente

Statuia ecvestrã a lui Avram Iancu, declarată monument istoric în anul 2004, operã  din anul 1927 a sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad, dezvelită la 10 mai 1930 la Târgu Mureş şi mutată în septembrie 1940 la Câmpeni; bustul lui Avram Iancu, realizat în 1927 de Corneliu Medrea şi un alt bust al lui Avram Iancu, operã din anul 1992 a sculptorului Mihai Buculei; casa în care şi-a stabilit cartierul general Avram Iancu, în anul 1848; clãdirea Primãriei (secolul 19); biserica “Izvorul Tãmãduirii” (sfinţitã la 17 sept. 2017); capela greco-catolică “Intrarea în Templu a Sfintei Fecioare Maria”, construită în anii 2012-2013, sfinţită în nov. 2013. În localitatea componentă Câmpeni Vale se află biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită în anul 2013 pe locul uneia din sec. 19, distrusă de un incendiu în anul 1904, reparată, reabilitată şi modernizată în anii 2013-2014.