Podişuri (B)

BABADAG, Podiş în N Dobrogei, parte componentã a Pod. Dobrogei de Nord, situat la S de valea râului Taiţa. Format din depozite cretacice marno-grezoase, are un relief structural evident (cueste, supr. structurale), cu interfluvii prelungi, pe direcţia NV-SE, şi înãlţimi ce coboarã, treptat, de la 300–400 m în V la 60 m în E (în Culmea Doloşman). Alt. max.: 402 m (vf. Cârjelari).

BÂRLAD,  Podişul Bârladului ~, parte componentã a Pod. Moldovei, cuprinsã între Bârlad, la S de râul Racova, şi Câmpia Moldovei (la N), Prut (la E), Câmpia Românã (la S) şi Siret (la V), strãbãtutã, în zona centralã, de râul Bârlad. Este format din numeroase culmi deluroase (cu alt. medii de 250–350 m) constituite din gresii, calcare, marne argiloase, separate de vãi largi, în majoritate cu orientare N-S sau NNV-SSE. Alcãtuirea petrograficã şi structura monoclinalã (înclinarea generalã a stratelor spre SE) au determinat dezvoltarea unor puternice fronturi de cueste (Coasta Iaşilor, Coasta Racovei, Coasta Schitu-Hadâmbu etc.), a unor supr. structurale, cu lãţimi de 4–5 km (Scheia, Tansa, Repedea, Ipatele ş.a.), a vãilor consecvente (afl. Bârladului), obsecvente (afl. Bahluiului) şi subsecvente (afl. dr. ai Jijiei şi Prutului). Înãlţimile cele mai mari se gãsesc în Colinele Tutovei (Dealul Mângãralei, 485 m, Dealul Rãzeşti, 461 m ş.a.) şi în Pod. Central Moldovenesc (Dealul Cetatea, 467 m, Dealul Cheia Domniţei, 458 m ş.a.). Alt. max.: 561 m (Dealul Doroşanu din Colinele Tutovei). Diviziuni: Pod. Central Moldovenesc, la N de râul Racova, Colinele Tutovei, în concavitatea râului Colinele sau Dealurile Fãlciului, la E de râul Bârlad. Viticulturã. Pomiculturã.