BABADAG, podiş în partea de Sud Est a României, în zona de Nord a Dobrogei, parte componentã a Podişului Dobrogei de Nord, situat la Sud de valea râului Taiţa. Format din depozite cretacice marno-grezoase, are un relief structural evident (cueste, suprafeţe structurale), cu interfluvii prelungi, pe direcţia Nord Vest-Sud Est, şi înãlţimi care coboarã, treptat, de la 300–400 m în Vest la 60 m în Est (în Culmea Doloşman). Altitudinea maximã: 402 m (vârful Cârjelari).
BÂRLAD, Podişul Bârladului ~, parte componentã a Podişului Moldovei, cuprinsã între râul Racova, şi Câmpia Moldovei (la Nord), râul Prut (la Est), Câmpia Românã (la Sud) şi râul Siret (la Vest), strãbãtutã, în zona centralã, de râul Bârlad. Este format din numeroase culmi deluroase (cu altitudini medii de 250–350 m) constituite din gresii, calcare, marne argiloase, separate de vãi largi, în majoritate cu orientare Nord-Sud sau Nord Nord-Vest – Sud Sud-Est. Alcãtuirea petrograficã şi structura monoclinalã (înclinarea generalã a stratelor spre Sud Est) au determinat dezvoltarea unor puternice fronturi de cueste (Coasta Iaşilor, Coasta Racovei, Coasta Schitu-Hadâmbu etc.), a unor suprafeţe structurale, cu lãţimi de 4–5 km (Scheia, Tansa, Repedea, Ipatele ş.a.), a vãilor consecvente (afluente ale râului Bârlad), obsecvente (afluente ale râului Bahlui) şi subsecvente (afluente pe dreapta ale râurilor Jijia şi Prut). Înãlţimile cele mai mari se gãsesc în Colinele Tutovei (Dealul Mângãralei, 485 m, Dealul Rãzeşti, 461 m ş.a.) şi în Podişul Central Moldovenesc (Dealul Cetatea, 467 m, Dealul Cheia Domniţei, 458 m ş.a.). Altitudinea maximã: 561 m (Dealul Doroşanu din Colinele Tutovei). Diviziuni: Podişul Central Moldovenesc, la Nord de râul Racova, Colinele Tutovei, în concavitatea râului Racova, Colinele sau Dealurile Fãlciului, la Est de râul Bârlad. Viticulturã. Pomiculturã.