Târgu Cărbuneşti

Date generale

Oraşul Târgu Cărbuneşti se află în jud. Gorj, în Subcarpaţii Olteniei, în partea de E a Depr. Târgu Jiu-Câmpu Mare, la poalele de E ale Dealului Bran, la 150 m alt., în zona de confl. a râului Blahniţa cu Gilort, la 46 km SE de municipiul Târgu Jiu; 8 892 loc. (1 ian. 2011): 4 331 de sex masc. şi 4 561 fem. Supr.: 137 km2, din care 12,9 km2 în intravilan; densitatea: 689 loc./km2. Staţie de c.f. (inaugurată la 16 ian. 1888). Nod rutier. Expl. de petrol  şi de balast. Parc fotodeltaic (52 ha), aflat în construcţie. Producţie de conf., tricotaje, cărămizi refractare, ambalaje din lemn şi de produse alim. (preparate din lapte, dulciuri ş.a.). Fermă de creştere a ovinelor. Centru de ceramică populară roşie (în satul Ştefăneşti). Muzeul „Tudor Arghezi”. Casă de cultură. Parcul natural Stejeret.

Istoric

Aşezarea, menţionată documentar, prima oară, la 18 ian. 1480 cu numele Gilart, apoi la 24 apr. 1484 cu toponimul Târgu Gilortului sau Târgu Bengăi, şi-a schimbat ulterior denumirea în Petreştii de Sus (la 15 iun. 1504), apoi Petreştii, iar din 1912 poartă numele actual. În 1864 apare consemnată ca importantă comună rurală, cu renumite târguri de vite şi cereale, iar la 17 febr. 1968 a fost trecută în categoria oraşelor. În prezent, oraşul Târgu Cărbuneşti are în subordine ad-tivă 10 sate: Blahniţa de Jos, Cărbuneşti-Sat, Cojani, Creţeşti, Curteana, Floreşteni, Măceşu, Pojogeni, Rogojeni şi Ştefăneşti.

Monumente

Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Cămărăşeasca, cu biserica având dublu hram – „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, ctitorie din anul 1780 a polcovnicului Mihai Colţescu, cu picturi murale interioare din 1831 executate de zugravii Matei şi Gheorghe. Biserica are un pridvor sprijinit pe stâlpi din piatră cu arcade semicirculare, în stil brâncovenesc. Biserica a fost reparată în anii 1880 şi 1928 şi restaurată în 1967–1969. Declarată monument istoric în anul 1920. Mănăstirea a fost reînfiinţată la 1 sept. 1994, ulterior fiind construită o clădire cu 25 de camere (chilii), trapeza, ateliere ş.a.; biserică având triplu hram – „Sfântul Ioan”, „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Gheorghe” (1824–1825, cu fresce originare), în satul Cojani; bisericile din lemn cu hramurile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1746), „Naşterea Maicii Domnului” (1777) şi „Sfântul Nicolae” (1836), în satele Curteana, Floreşteni şi Ştefăneşti. În satul CărbuneştiSat se află bisericile din lemn cu hramurile „Cuvioasa Parascheva” (1698) şi „Adormirea Maicii Domnului” (1832), iar în satul Pojogeni există trei biserici din lemn, una cu hramul „Înălţarea Domnului” (1796), alta cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1797) şi alta cu dublu hram – „Sfântul Gheorghe” şi „Înălţarea Domnului” (1834–1838).