Mănăstirea Trivale

Situată în arealul municipiului Piteşti, judeţul Argeş, pe strada Trivale nr. 71, pe o înălţime din incinta Parcului dendrologic Trivale, la care se poate ajunge urcând 64 de trepte săpate în piatrã de Albeşti, mănăstirea Trivale (iniţial schit) adăposteşte 6 călugări care duc o viaţă de obşte sub stăreţia monahului Daniil Niţă (din august 2013). Schitul Trivale a fost întemeiat în a doua jumãtate a secolului 15 prin grija soţilor Trifan şi Stanca Stãncescu care au construit o bisericã din lemn cu hramul “Sfânta Treime”. În anii 1632-1634, din iniţiativa şi pe cheltuiala domnului Ţãrii Româneşti, Matei Basarab, a fost ziditã o bisericã din piatrã pe locul celei din lemn. Căzută în ruină prin anii 1670-1673, biserica a fost refãcutã din temelie, din cãrãmidã, în perioada 1679-1688 prin grija mitropolitului Varlaam al Ungrovlahiei şi pictatã abia în anii 1731-1732 de Ioasaf (grec de origine). Pisania bisericii a fost pusã în septembrie 1698. În aceeaşi perioadã au mai fost construite casa  stãreţiei, chiliile şi zidul de incintã. Clopotniţa a fost ridicatã în 1904. Grav avariatã de devastatorul cutremur din 14 octombrie 1802 (7,7 grade pe scara Richter), biserica a fost reparatã şi restauratã în 1803. Afectatã din nou de cutremurele din 1827 şi 11 ianuarie 1838, biserica  a fost rezidită din temelie în anii 1854-1856 dupã planul arhitectului Johann Schlatter şi pictatã de Răducanu Pârvulescu şi Theodor Marinescu. Biserica “Sfânta Treime” a mănăstirii Trivale a mai fost supusã unor consolidãri şi restaurãri capitale în anii 1942-1944 (ca urmare a stricãciunilor provocate de cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940) şi 1955-1958, iar în perioada 1988-1990 a fost repictatã de Ion Savu după care biserica a fost resfinţitã. Din 1890 şi pânã în 1991, când a fost reactivatã viaţa monahalã, biserica “Sfânta Treime”  a funcţionat ca bisericã de mir. Biserica “Sfânta Treime”, declaratã monument istoric, are o singurã turlã de formã octagonală, plasatã deasupra naosului, luminatã de tot atâtea ferestre înalte şi înguste, iar faţadele sunt zugrãvite în alb. Dupã anul 1990 a fost construit un corp de chilii şi a fost extins arhondaricul (clãdire destinatã gãzduirii pelerinilor).