Ostroave (O)

OSTROVU CHICHINEŢELOR, insulă fluvială în partea de Sud Vest a României, situată în albia fluviului Dunărea, în arealul comunei Salcia, judeţul Mehedinţi, la graniţa cu Bulgaria. Suprafaţa: 32,80 ha. Lungimea: 1,6 km; lăţimea maximă: 200 m. Insula are o formă alungită, pe direcţie Nord Vest – Sud Est, paralel cu ţărmul românesc al Dunării, fiind asemanatoare cu o pană uriaşă de pasăre.

OSTROVU CIOCĂNEŞTI, ostrov (insulă fluvială) situat în partea de Sud-Sud Est a României, în arealul comunei Ciocăneşti, judeţul Călăraşi, în apele teritoriale româneşti ale fluviului Dunărea, la graniţa cu Bulgaria, în dreptul oraşului Silistra din Bulgaria. Pe acest ostrov, cu o lungime de 3,5 km şi o lăţime de 800 m, se află o rezervaţie naturală avifaunistică, numită Ciocăneşti, extinsă pe o suprafaţă de 2,8 km2, înfiinţată la 30 noiembrie 2004 şi declarată arie de protecţie specială la 24 octombrie 2007. Această arie protejată, cu habitate de apă dulce şi cu specii variate de vegetaţie şi faună, cuprinde pajişti naturale, păşuni, păduri de plopi, canale, diguri, zone de vegetaţie submersă, stufărişuri, păpurişuri ş.a, în care numeroase specii de păsări migratoare, sedentare sau de pasaj găsesc condiţii optime de cuibărit şi de hrană. Printre numeroasele specii de păsări se remarcă stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), egreta albă (Egretta alba), egreta mică (Egretta garzetta), raţa mare (Anas platirhyncos), raţa moţată (Aythya fuligula), raţa-fluierătoare (Anas penelope), raţa roşie (Aythya nyroca), raţa pestriţă (Anas strepera), lebăda de vară (Cygnus olor), barza albă (Ciconia ciconia), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus), codobatura galbenă (Motacilla flava) ş.a.

OSTROVU CORBULUI, ostrov (insulă fluvială) în partea de Sud Vest a României, situat pe stânga fluviului Dunărea, în aval de municipiul Drobeta-Turnu Severin, la graniţa cu Serbia, înconjurat de apele fluviului Dunărea la Sud şi de apele râului Dunărea Veche la Nord. Dunărea Veche este un curs de apă care se desprinde din apele fluviului Dunărea în amonte (la Vest), ocolind ostrovul în partea de Nord a acestuia, sub forma unui semicerc larg (sau potcoavă), după care se uneşte din nou cu apele fluviului Dunărea, în aval (la Est), “îmbrăţişând”, astfel, uscatul ostrovului. Pe acest ostrov se află satul Ostrovu Corbului, comuna Hinova, judeţul Mehedinţi, precum şi o pădure de foioase, extinsă pe o suprafaţă de 20 ha, în care predomină stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul alb (Populus alba) şi arbuşti ca smochinul (Ficus carica), cornul (Cornus mas), alunul de pădure (Corylus avelana) ş.a. Ostrovu Corbului, are o suprafaţă de 10 km2 , o lungime de 5 km şi o lăţime maximă de 3 km. Numele acestui ostrov provine (conform legendei) de la faptul că după o bătălie cu turcii, care a avut loc aici, numeroşi corbi (Corvus corax) s-au hrănit cu cadavrele ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă.

OSTROVU GÂSCA, insulă fluvială în partea de Sud a României, situată în albia fluviului Dunărea, în faţa gurii de vărsare a râului Vedea în Dunăre, în arealul comunei Năsturelu, judeţul Teleorman, la Nord Est de marea insulă bulgărească Vardim. Suprafaţa: 58 ha. Văzută de sus, insula are forma unei balene cu capul îndreptat către Est (aval) si este acoperită în mare parte cu păduri alcătuite din salcâm pitic (Amorpha fruticosa), dud alb (Morus alba), ulm alb (Ulmus laevis), plop negru (Populus nigra) ş.a., în cadrul cărora se dezvoltă mai multe plante agăţătoare, printre care viţa sălbatică (Vitis sylvestris), hameiul (Humus lupulus), volbura (Convolvulus arvensis) ş.a., şi numeroşi arbuşti, ca de pildă sângerul (Cornus sanquinea), răchita albă (Salix elaeagnos), alunul de pădure (Alnus glutinosa) ş.a., precum şi variate plante la parterul pădurii, printre care usturoiţa (Alliaria petiolata), pătrunjelul-câinelui (Aethusa cynapium), ghiocelul (Galanthus nivalis), brânduşa de primăvară (Crocus vernus) ş.a. Ornitofauna, aflată pe acest ostrov, este bogată şi variată, reprezentată prin diverse specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, printre care se numară egreta alba (Egretta alba), egreta mică (Egretta garzetta), sâtrcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul roşu (Ardea purpurea), barza albă (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), raţa sălbatică mare (Anas platyrhynchos), acvila mică ţipătoare (Aquila pomorina), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), cufundarul mic (Gavia stellata) ş.a. Întregul ostrov a fos declarat rezervaţie avifaunistică, floristică şi forestieră, înfiinţată în anul 2004 şi trecută în categoria de arie protejată de interes naţional la 30 noiembrie 2004.

OSTROVU MARE, ostrov (insulă fluvială) în partea de Sud Vest a României, situat în albia fluviului Dunărea, în aval de Ostrovu Corbului, între satul Ţigănaşi (comuna Burila Mare, judeţul Mehedinţi) în amonte şi localitatea Prahovo (Serbia) în aval, înconjurat de apele fluviului Dunărea (la Sud Vest) şi de cele ale braţul Dunărea Mică sau Gogoşu (la Nord Est). Suprafaţa: 22 km2. Lungimea: 14 km; lăţimea variază între 500 m şi 3 000 m. În partea de Sud Est a Ostrovului Mare se află hidrocentrala Porţile de Fier II/Đerdap (Djerdap), rod al colaborării dintre România şi Iugoslavia, dată în folosinţă în 1986, cu o putere instalată de 216 MW, şi Podul rutier şi pietonal, suspendat, inaugurat la 5 decembrie 2003 (→ comuna Gogoşu, judeţul Mehedinţi).

OSTROVU MARE, ostrov (insulă fluvială) în partea de Sud a României, situat în albia fluviului Dunărea, în arealul comunei Islaz, judeţul Teleorman, în apropierea de Sud Vest a gurii de vărsare a râului Olt în Dunăre. Suprafaţa: 140 ha. Privit de sus, ostrovul are aspectul unei covate uriaşe, cu concavitatea îndreptată către malul românesc al Dunării. În anul 2007, pe aceast ostrov a fost înfiinţată o rezervaţie naturală de tip forestier, floristic şi faunistic, declarată arie protejată de interes naţional. Aici există o pădure spectaculoasă, alcătuită din plop alb (Populus alba) şi plop negru (Populus nigra), cu exemplare care ating înălţimea de 30 m, declarată rezervaţie forestieră. Pe acest ostrov se află una dintre cele mai mari colonii de cormoran mic din ţară (Phalacrocorax pygmeus), alături de care mai cuibăresc şi alte specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, printre care barza albă (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), raţa sălbatică (Anas platyrchyncos), gâsca sălbatică (Anser fabalis), gâsca cenuşie (Anser anser) ş.a.

OSTROVU MOCANU sau INSULA CIOBANU → Ciobanu, Insula ~.

OSTROVU MOLDOVA VECHE, ostrov (insulă fluvială) în partea de Sud Vest a României, situat în apele teritoriale româneşti ale fluviului Dunărea, în zona numită Clisura Dunării, la 3 km Sud de localitatea componentă Moldova Veche a oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. Această insulă fluvială, nelocuită, lungă de 6 km, împreună cu apa care o înconjură, până la adâncimea de 2 m, formează o rezervaţie naturală, avifaunistică, extinsă pe o suprafaţă de 1 627 ha, din care 345 ha reprezintă insula propriu-zisă. Această rezervaţie face parte din Parcul Naţional Porţile de Fier şi a fost declarată arie naturală protejată de interes naţional la 30 noiembrie 2004. În cadrul acestei rezervaţii predomină pâlcurile de răchită albă (Salix alba), răchită roşie (Salix purpurea), plopul alb (Populus alba) ş.a., precum şi numeroase specii de peşti, batracieni şi peste 72 de specii de păsări de apă, printre care egreta albă (Egretta alba), egreta mică (Egretta garzetta), lebăda (Cygnus olor), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cufundarul mic (Gavia stellata), barza neagră (Ciconia nigra), eretele vânăt (Circus cyaneus), şorecarul mare (Buteo rufinus), vulturul pescar (Pandion haliaetus) ş.a. Un aspect deosebit îl constituie prezenţa pe acest ostrov a unei colonii cu peste 100 de cai sălbăticiţi, care trăiesc în libertate deplină, fiind caii abandonaţi de către foştii locuitori ai acestui ostrov, în majoritate de origine sârbă, care s-au retras de pe acest ostrov la începutul anilor ’70 ai secolului 20 din cauza formării lacului de acumulare Porţile de Fier I (→).