Depresiuni (C)

CÂMPENI, depresiune intramontanã, tectono-erozivã, situatã în partea centralã a M-ţilor Apuseni, între culmile prelungi, nu prea înalte (800– 1 200 m), ale M-ţilor Bihor, Trascău şi Muntele Mare, drenată de Arieş şi afl. sãi. Supr.: c. 200 km2. Relief de luncã, de terase şi de glacisuri piemontane. Climã rãcoroasã şi umedã, cu veri scurte, în care temp. medie a lunii iul. este de 12–16°C, şi ierni lungi, nu prea friguroase (temp. medie a lunii ian. –3°C). Precipitaţiile anuale însumeazã 800–1 200 mm. Zãcãminte auro-argentifere. Este o zonã de mare risipire a aşezãrilor omeneşti, care se extind pe zeci de km, atât în zona depresionarã, cât şi pe culmile domoale înconjurãtoare (com. Avram Iancu cuprinde 33 de sate, Arieşeni 18 sate, Albac 16 sate etc.). Cunoscutã şi sub numele de Ţara Moţilor.

CÂMPULUNG, depresiune subcarpaticã, tectono-erozivă, situatã între cursurile superioare ale râurilor Argeşel şi Bratia, dominatã de Dealurile Măţău, la E, şi Ciocanu, la V, şi de prelungirile sudice ale M-ţilor Iezer-Păpuşa, la N, drenatã de Râu Târgului. Supr.:  c. 100 km2. Relieful depresionar este reprezentat prin lunci, terase şi culmi deluroase, prelungi, cu aspect de muscele. Temp. medie anualã este de 8–9°C, iar precipitaţiile însumeazã 800–900 mm anual. Pomiculturã (meri, peri, pruni etc.). Creşterea ovinelor şi bovinelor. Turism. Cunoscutã şi sub denumirea de Câmpulung-Muscel.

CÂMPULUNG MOLDOVENESC, depresiune intramontanã de eroziune în N Carpaţilor Orientali, amplasatã pe o linie de şariaj, la 600–650 m alt., pe cursul superior al râului Moldova, dominatã de masivul Rarău, la S, şi Obcina Feredeu, la N. Relief specific de lunci, terase şi coline (împãdurite).  Climat  rãcoros (temp. medie anualã este de 6,4°C), cu veri relativ scurte şi rãcoroase (temp. medie a lunii iul. 14°C) şi ierni lungi şi friguroase (temp. medie în ian. –4°C), cu frecvente inversii termice. Zonã pomicolã şi de creştere a bovinelor, ovinelor şi porcinelor. Turism de tranzit.

CHIOJDU, depresiune de eroziune situatã în zona de contact dintre Subcarpaţi (respectiv Dealul Cornăţel) şi prelungirile M-ţilor Siriu (respectiv masivul Monteoru), dezvoltatã în bazinul mijlociu al râului Bâsca Chiojdului. Vatra depresiunii, aflatã la 400–450 m alt., este alcãtuitã din lunci şi terase, fiind strãjuitã de dealurile limitrofe înãlţate pânã la 700–900 m alt. Pantele dealurilor sunt acoperite cu livezi, pãşuni şi fâneţe, iar în partea superioarã se aflã pãduri de foioase.

CHIUZBAIA, depresiune de eroziune situatã la poalele sudice ale M-ţilor Igniş, la 580 m alt., drenatã de râurile Chiuzbaia (afl. al Săsarului) şi Herja (afl. al Firizei),  dominată de vârfurile Igniş şi Pietricica, la N, şi Blidar şi Scutu Mare, la E. Relief colinar, de lunci şi de terase. În arealul depresiunii se individualizeazã câteva neck-uri vulcanice, cel mai înalt fiind Măgura (882 m). Temp. medie anualã este de 6–8°C, iar precipitaţiile însumeazã 1 000–1 200 mm anual. Pãduri de fag; pãşuni şi fâneţe naturale. Aici se aflã rezervaţia paleontologicã Chiuzbaia (bogate depozite de florã pliocenã).

CISLĂU, depresiune în Subcarpaţii Buzăului, înconjuratã de Dealurile Cornăţel, Blidişel şi Ciolanu, drenatã median de râul Buzău. Supr.: c. 50 km2. Relief de luncã, terase şi de dealuri subcarpatice. Pomiculturã.

CIUC,  depresiune intramontanã, tectono-erozivã, în partea centralã a Carpaţilor Orientali, între M-ţii Ciuc, la E, şi M-ţii Harghita, la V, la 700–950 m alt., drenatã de cursul superior al Oltului şi afl. sãi din aceastã zonã (Racu, Segheş, Beta, Pustnic, Cozmeni, Pârâu Mare ş.a.). Supr.: c. 300 km2. Lungime: c. 50 km; lãţime: 6–8 km. Acoperitã cu o cuverturã groasã (300–800 m) de sedimente levantin-cuaternare (aglomerate şi lave vulcanice) care stau pe un fundament cretacic. Relieful este reprezentat printr-un şes aluvial, format din lunca mlãştinoasã a Oltului, prin 2–3 terase ale Oltului şi prin conuri de dejecţie (la contactul cu muntele) care se unesc între ele formând un glacis piemontan aproape continuu. Climã rãcoroasã şi umedã (temp. medie anualã este de 4-5°C; media termicã a lunii iul. este de 14–16°C, iar a lunii ian. –6°C), cu frecvente inversii termice în anotimpul rece al anului când se înregistreazã unele dintre cele mai scãzute temp. din ţarã, fapt ce i-a atras denumirea de „pol al frigului”. Precipitaţiile medii anuale însumeazã 600–700 mm. Cei doi pinteni vulcanici, care pãtrund adânc în Depr. Ciuc (cel de la Racu, la N de Miercurea-Ciuc, şi cel de la Jigodin, la S de acelaşi oraş), cunoscuţi şi sub numele de pragurile de la Racu şi Jigodin, împart Depr. Ciuc în trei compartimente: Ciucul superior (relief predominant colinar), Ciucul mijlociu şi Ciucul inferior (cu relief de luncã largã, mlãştinoasã, de terase şi de conuri de dejecţie). Depr. Ciuc comunicã, la N, cu Depr. Giurgeu, prin pasul Sândominic, şi, la S, cu Depr. Sfântu Gheorghe, prin pasul Tuşnad. Prezenţa numeroaselor izv. cu ape minerale (peste 130 de izv. captate) a determinat apariţia şi dezvoltarea mai  multor staţiuni balneoclimaterice (Băile Tuşnad, Miercurea-Ciuc, Jigodin ş.a.).

COMĂNEŞTI , Depresiunea  ~  → Dărmăneşti.

CRACĂU-BISTRIŢA, depresiune de eroziune în E României, desfăşurată în lungul cursurilor inf. ale râurilor Cracău (afl. al Bistriţei) şi Bistriţa, în zona de contact dintre M-ţii Stânişoarei şi Goşmanu, la V, şi Dealurile Corni, Holmu Mare, Runcu, Şerbeşti ş.a. (Subcarpaţii Neamţului), la E. Supr.: 515 km2. Alt. medie: 400 m. Depresiunea are o formã de pâlnie, ce se lãrgeşte de la 3–4 km, în N– NE, la peste 15 km, în S-SE, iar alt. coboarã de la 500 m, în NE, la 340 m, în SE. Relieful este format dintr-o câmpie aluvialã etajatã, din terasele şi luncile Cracăului şi Bistriţei. Climã rãcoroasã (temp. medie anualã 6–8°C) şi precipitaţii moderate (600–700 mm/anual). Soluri variate, predominante fiind cele brune luvice în partea de NV, cernoziomurile şi solurile cenuşii în partea centralã şi de E. Păşuni şi fâneţe naturale întrerupte de pâlcuri de pãduri de stejar. Local se întâlnesc ochiuri de vegetaţie de silvostepã. Culturi de cereale, plante tehnice şi de cartofi. Pomiculturã.