Mănăstirea Bogdana (jud. Suceava)

Aflată în centrul municipiului Rădăuţi din judeţul Suceava, mănăstirea Bogdana a fost reînfiinţată la 7 decembrie 1992, când aici a fost instalat ca stareţ arhimandritul Teodor Pavla. Din 1993 a început construcţia chiliilor, a zidului de incintă, a unui paraclis, a unei săli de muzeu ş.a. Biserica mănăstirii Bogdana, cu hramul “Sfântul Nicolae”, ctitorie din a doua jumătate a secolului 14 a domnului Bogdan I, este cea mai veche clădire bisericească de zid din Moldova. Construită din piatră brută şi cioplită, pe locul unei vechi biserici din lemn, biserica “Sfântul Nicolae” are o înfăţişare simplă, fără turle, cu acoperiş ţuguiat, din şindrilă, cu pante accentuate şi o streaşină largă care fereşte pereţii de ploi şi zăpezi. Pereţii exteriori sunt întăriţi cu 10 contraforturi. Biserica actuală păstrează forma iniţială (cu excepţia pridvorului adăugat de domnul Alexandru Lăpuşneanu în 1559), amintind de simplitatea, sobrietatea şi armonia arhitecturii caselor ţărăneşti bucovinene. Interiorul bisericii are aspect de edificiu romanic, cu o navă centrală şi două laterale, despărţite de şase stâlpi masivi. Pronaosul este separat de naos printr-un perete prevăzut cu o uşã la mijloc. Picturile murale interioare au fost executate în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (după cum reiese dintr-un document din 1415), refăcute în întregime în vremea lui Ştefan cel Mare şi recondiţionate în 1880 de pictorul Epaminonda Bucewski. În altar se evidenţiază patru compoziţii: “Cina cea de Taină”, “Împărtăşirea Sfinţilor Apostoli cu vin”, Împărtăşirea Sfinţilor Apostoli cu pâine” şi “Spălarea picioarelor”. Biserica “Sfântul Nicolae”, numită şi Bogdana în amintirea ctitorului acesteia, respectiv, domnul Bogdan I, a fost transformată în necropolă domnească în 1479 de către Ştefan cel Mare, care a pus lespezi sculptate pe mormintele domnilor Bogdan I, Laţcu, Roman I, Ştefan I, Bogdan II. Tot aici, în naos se mai află mormintele lui Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun), al Anastasiei (fiica voievodului Laţcu şi, totodatã, soacra lui Alexandru cel Bun), decedată în 1420, al Doamnei Stana (mama lui Ştefăniţă) şi a lui Ioanichie (fost episcop de Rădăuţi). Clopotniţa bisericii dateazã din 1721. Vezi şi municipiul Rădăuţi.

Mănăstirea Bogdana (jud. Suceava)
Mănăstirea Bogdana (Credit: Shutterstock)