Mănăstirea Bogdana (jud. Suceava)

Aflatã în centrul municipiului Rãdãuţi din judeţul Suceava, mănăstirea Bogdana a fost reînfiinţatã la 7 decembrie 1992, când aici a fost instalat ca stareţ arhimandritul Teodor Pavla. Din 1993 a început construcţia chiliilor, a zidului de incintã, a unui paraclis, a unei sãli de muzeu ş.a. Biserica mănăstirii Bogdana, cu hramul “Sfântul Nicolae”, ctitorie din a doua jumãtate a secolului 14 a domnului Bogdan I, este cea mai veche clãdire bisericeascã de zid din Moldova. Construitã din piatrã brutã şi cioplitã, pe locul unei vechi biserici din lemn, biserica “Sfântul Nicolae” are o înfãţişare simplã, fãrã turle, cu acoperiş ţuguiat, din şindrilã, cu pante accentuate şi o streaşinã largã care fereşte pereţii de ploi şi zãpezi. Pereţii exteriori sunt întãriţi cu 10 contraforturi. Biserica actualã pãstreazã forma iniţialã (cu excepţia pridvorului adãugat de domnul Alexandru Lãpuşneanu în 1559), amintind de simplitatea, sobrietatea şi armonia arhitecturii caselor ţãrãneşti bucovinene. Interiorul bisericii are aspect de edificiu romanic, cu o navã centralã şi douã laterale, despãrţite de şase stâlpi masivi. Pronaosul este separat de naos printr-un perete prevãzut cu o uşã la mijloc. Picturile murale interioare au fost executate în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (dupã cum reiese dintr-un document din 1415), refãcute în întregime în vremea lui Ştefan cel Mare şi recondiţionate în 1880 de pictorul Epaminonda Bucewski. În altar se evidenţiazã patru compoziţii: “Cina cea de Tainã”, “Împãrtãşirea Sfinţilor Apostoli cu vin”, Împãrtãşirea Sfinţilor Apostoli cu pâine” şi “Spãlarea picioarelor”. Biserica “Sfântul Nicolae”, numitã şi Bogdana în amintirea ctitorului acesteia, respectiv, domnul Bogdan I, a fost transformatã în necropolã domneascã în 1479 de cãtre Ştefan cel Mare, care a pus lespezi sculptate pe mormintele domnilor Bogdan I, Laţcu, Roman I, Ştefan I, Bogdan II. Tot aici, în naos se mai aflã mormintele lui Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun), al Anastasiei (fiica voievodului Laţcu şi, totodatã, soacra lui Alexandru cel Bun), decedatã în 1420, al Doamnei Stana (mama lui Ştefãniţã) şi a lui Ioanichie (fost episcop de Rãdãuţi). Clopotniţa bisericii dateazã din 1721. Vezi şi municipiul Rãdãuţi.