Situat în zona de Nord a satului Crasna, reşedinţa comunei Crasna, judeţul Gorj, schitul Crasna, de călugări, a fost întemeiat în anii 1636-1637 de marele pitar Dimitrie Filişanu (văr cu Doamna Stanca, soţia Domnului Țării Româneşti, Mihai Viteazul) pe locul unui veachi schit menţionat documentar în anul 1486. Biserica “Sfântul Nicolae” a acestui schit a fost zidită în stil bizantin, în anii 1636-1637, din piatră de râu şi cărămidă şi sfinţită la 24 septembrie 1637 şi a devenit metoc al Episcopiei Râmnicului la 12 noiembrie 1752. Biserica este dominată de o turlă octogonală, situată pe o bază pătrată, plasată deasupra naosului, luminată de opt ferestre înalte şi înguste. Picturile murale interioare au fost executate în frescã, în anii 1756-1757, de către zugravul Grigorie şi fiul său Ioan, sub îngrijirea egumenului Vartolomei Hotinescu, între care se remarcã tabloul votiv cu portretul Domnului Țării Româneşti, Matei Basarab, şi cel al mitropolitului Ștefan. Chiliile, construite în secolul 18, au fost refãcute în anul 1808 şi reconstruite în anii 1936-1938, iar biserica restauratã în anii 1808, 1820, 1936–1938 (când i s-a adãugat un pridvor închis şi pictat) şi în 1991–1993. Pereţii exteriori ai bisericii sunt decoraţi, de jur împrejur, cu firide mici, cu arcaturi, înşiruite sub streaşină, şi cu firide de dimensiuni mai mari, terminate cu arcuri din cărămidă, în partea inferioară. În prezent, biserica este declarată monument istoric.