Râuri (N)

NEAJLOV, râu, afl. dr. al Argeşului pe terit. com. Gostinari (jud. Giurgiu); 150 km; supr. bazinului: 3 660 km2. Izv. din Câmpia înaltă a Piteştiului, de la 300 m alt., din arealul satului Geamăna (com. Bradu), de la SE de Piteşti, străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie NV-SE, iar apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea, unde face numeroase meandre înguste, de dimensuni mici, dând impresia unor meandre de tip încătuşat. În cursul superior şi mijlociu are o pantă medie de scurgere de 1,5‰, ceea ce facilitează evacuarea uşoară a apelor în timpul viiturilor, iar în cursul inf., înainte de vărsarea în Argeş, panta scade la 0,25‰, valea se lărgeşte (lunca se extinde pe 1-2 km lăţime), fapt ce a determinat apariţia lacului Comana. Numeroase iazuri în cursul superior şi mijlociu. Irigaţii pentru legumicultură în cursul inf. Afl. pr.: Câlniştea, Dâmbovnic, Ilfovăţ, Holboca, Chipcanu. Pe cursul inf. al Neajlovului, la Călugăreni, a avut loc (13 aug. 1595) o mare bătălie, în care oastea condusă de Mihai Viteazul, inferioară din punct de vedere numeric, a înfrânt-o pe cea  otomană, comandată de marele vizir Sinan Paşa.

NEAMŢ, râu, afl. dr. al râului Moldova pe terit. com. Timişeşti (jud. Neamţ); 54 km; supr. bazinului 425 km2. Izv. din partea de NE a M-ţilor Stânişoara, de sub vf. Bivolu, de la 1 100 m alt., ocoleşte pe la S culmea Pleşu, străbate zona piemontană şi Depr. Neamţ, unde a format un vast câmp de divagare, iar în aval de Târgu-Neamţ drenează propriul său con de dejecţie. Râul Neamţ este cunoscut local sub numele de Ozana.

NERA, râu în SV ţării, afl. stg. al Dunării pe terit. com. Socol, în zona de intrare a fl. Dunărea în România; 125 km; supr. bazinului: 1 365 km2. Izv. din partea centrală a M-ţilor Semenic, de sub vf. Semenic (1 446 m), de la 1 340 m alt., străbate mai întâi o zonă alcătuită din roci cristaline, unde valea este adâncă şi prăpăstioasă, cu pante longitudinale mari (10–60‰), apoi drenează Depr. Almăj, care reprezintă o adevărată „piaţă“ de adunare a apelor şi unde cursul râului se linişteşte parţial, după care, în aval de satul Şopotu Nou, părăseşte depresiunea şi traversează o reg. calcaroasă în care şi-a „sculptat“, pe o distanţă de 18 km, frumoase şi sălbatice chei epigenetice (Cheile Nerei), care despart prelungirile de NE ale M-ţilor Locvei de cele de SV ale M-ţilor Semenic. Pe acest sector de chei, panta râului variază în jur de 3–4‰, beneficiind, totodată, de o bogată alimentare subterană. Panta generală de curgere este de 9,7‰. Debitul mediu multianual este de 13,2 m3/s în zona de vărsare. În cursul superior este numit de localnici Nerganiţa. Afl. pr.: Prigor, Rudăria, Miniş,  Beiu. În zona Cheilor Nerei, cu o lungime de 23 km, se află rezervaţia complexă „Cheile Nerei-Beuşniţa“ (3 368 ha), în cadrul căreia se dezvoltă numeroase specii de plante termofile (liliacul sălbatic/ Syringa vulgaris, laleaua pestriţă/Fritillaria montana, scumpia/Cotinus coggygria, ghimpele/ Ruscus aculeatus, alunul turcesc/Corylus colurna), endemice (Dianthus giganteus var. banaticus, Ranunculus flabellifolius, Sorbus borbasii). Printre rarităţile faunistice se remarcă mai multe specii de gasteropode (Zenobiella incarnata, Limax tigrrenius, Vitrea diaphana), chilopode (Strigamia banatica), coleoptere (Carabus kollari), scorpionul (Euscorpius carpathicus) etc.

NIRAJ, râu, afl. stg. al Mureşului în arealul oraşului Ungheni (jud. Mureş); 79 km; supr. bazinului: 625 km2. Izv. din M-ţii Gurghiu, de la 1 300 m alt., are o direcţie generală de curgere de la NE spre SV, străbătând mai întâi o zonă diapirică, cutată, iar în aval de com. Eremitu curge printre dealurile podişului Târnavelor, formându-şi un culoar larg. În cursul mijlociu şi inf., între satul Veţa (sat care aparţine oraşului Miercurea Nirajului) şi satul Cinta (com. Crăciuneşti), jud. Mureş, s-a construit canalul Veţa (25 km), paralel cu Valea Nirajului, pentru a feri lunca largă a Nirajului de inundaţii. Afl. pr.: Niraju Mic, Hodoş.