Peşteri (C)

CETATEA RĂDESII, peşteră activă situatã în S M-ţilor Vlãdeasa (M-ţii Apuseni), pe Valea Someşului Cald, în apropiere de izv. acestuia. Lungimea galeriilor: 260 m. Peştera, sãpatã în calcare tithonice, are tavanul strãpuns de patru hornuri, evidenţiate la supr. sub formã de avene, prin care pãtrunde lumina zilei. Interiorul peşterei are aspectul unei catedrale gotice, luminatã difuz, într-o nuanţã albãstruie, prin intermediul celor patru hornuri.

CIOACA CU BREBENEI, peşteră-aven (descendentă), fosilă, situatã în SV M-ţilor Vâlcan, în arealul satului Cloşani (com. Padeş, jud. Gorj), pe versantul stg. al vãii Izvoarele (afl. al Motrului Sec), la poalele de V-NV ale vf. Piatra Cloşani, la 518 m alt. Lungimea galeriilor: 85 m. Descoperitã în 1959 de C. Burghele, D. Dancău şi V. Decu. În peşterã se pãtrunde printr-un spaţiu îngust, ce reprezintã deschiderea unui aven adânc de 6 m. Este o peşterã caldã (11,5°C), umedã şi fãrã curenţi de aer. Prezintã frumoase stalactite, stalagmite, coralite, helictite ş.a. Adăposteşte o faunã bogatã şi variatã (Saphrochaeta oltenica, Centromerus europaeus, Duvalius spinifer ş.a.). Ocrotitã de lege.

CIOCLOVINA USCATĂ, peşteră în NV M-ţilor Sebeş, la 775 m alt., pe terit. satului Cioclovina din com. Boşorod, jud. Hunedoara. Lungimea galeriilor: 450 m. Constituitã dintr-o galerie orizontalã fosilã, cu porţiuni concreţionare; aici s-au gãsit urme de locuire umanã din Paleoliticul superior. În stratul de culturã aurignacianã, în care apar şi elemente musteriene, a fost descoperitã o cutie cranianã de tip homo sapiens fosilis (c. 60 000 -10 000 î.Hr.).

COIBA MARE, peşteră în V României, situatã pe Valea Gârdişoara, în S M-ţilor Bihor, la 1 000 m alt., la 12 km N de com. Gârda de Sus, jud. Alba. Lungimea galeriilor: 4 447 m. Prima explorare a avut loc în 1953, iar în 1955 şi 1972 s-au fãcut alte cercetãri. Peşterã activã, sub forma unei pâlnii, sãpatã în calcare tithonice, strãbãtutã de un râu permanent. Prezintã o galerie pr. (mult lãrgitã la intrare, care dupã c. 100 m se îngusteazã) cu mai multe lacuri şi sifoane, o cascadã şi o singurã salã (Sala de confluenţã). Galeria este lipsitã de forme concreţionare, prezentând forme variate de coroziune şi eroziune. Greu accesibilã.

COMARNIC, peşteră în SV României, situată pe versantul stâng al râului omonim (afl. al Caraşului), în NE M-ţilor Anina, la 440 m alt. Lungimea galeriilor: 4 040 m. Cunoscutã din 1912, dar studiatã amãnunţit în 1933–1939, 1961, 1965–1969. Peşterã descendentã, strãpunsã de ogaşul Ponicova, cu douã intrãri (în N şi în SV), foarte ramificatã, alcãtuitã dintr-un etaj superior (fosil) şi altul inferior (subfosil), cu o vastã succesiune de galerii mari şi foarte mari care asigurã legãtura între numeroasele sãli de dimensiuni grandioase. Prezintã bogate formaţiuni concreţionare, variate tipuri de stalactite şi stalagmite, divers colorate, domuri uriaşe, perle de peşterã, „orgi”, baldachine, vãluri şi draperii, lame transparente, cristale de calcitã, lapiezuri etc. Temp. aerului din interior este de 9,5°C, iar umiditatea de 85–100%. Faunã bogatã (pãianjeni, muşte de guano etc.). Rezervaţie speologică (din 1946).