Peşteri (C)

CETATEA RĂDESII, peşteră activă situatã în zona de Sud a M-ţilor Vlãdeasa (M-ţii Apuseni), pe Valea Someşului Cald, în apropiere de izv. acestuia. Lungimea galeriilor: 260 m. Peştera, sãpatã în calcare tithonice, are tavanul strãpuns de patru hornuri, evidenţiate la supr. sub formã de avene, prin care pãtrunde lumina zilei. Interiorul peşterei are aspectul unei catedrale gotice, luminatã difuz, într-o nuanţã albãstruie, prin intermediul celor patru hornuri.

CIOACA CU BREBENEI, peşteră-aven (descendentă), fosilă, situatã în partea de Sud Vest a M-ţilor Vâlcan, în arealul satului Cloşani (com. Padeş, jud. Gorj), pe versantul stg. al vãii Izvoarele (afl. al Motrului Sec), la poalele de V-NV ale vf. Piatra Cloşani, la 518 m alt. Lungimea galeriilor: 85 m. Descoperitã în 1959 de C. Burghele, D. Dancău şi V. Decu. În peşterã se pãtrunde printr-un spaţiu îngust, ce reprezintã deschiderea unui aven adânc de 6 m. Este o peşterã caldã (11,5°C), umedã şi fãrã curenţi de aer. Prezintã frumoase stalactite, stalagmite, coralite, helictite ş.a. Adăposteşte o faunã bogatã şi variatã (Saphrochaeta oltenica, Centromerus europaeus, Duvalius spinifer ş.a.). Ocrotitã de lege.

CIOCLOVINA USCATĂ, peşteră în zona de N0rd Vest a M-ţilor Sebeş, la 775 m alt., pe terit. satului Cioclovina din com. Boşorod, jud. Hunedoara. Lungimea galeriilor: 450 m. Constituitã dintr-o galerie orizontalã fosilã, cu porţiuni concreţionare; aici s-au gãsit urme de locuire umanã din Paleoliticul superior. În stratul de culturã aurignacianã, în care apar şi elemente musteriene, a fost descoperitã o cutie cranianã de tip homo sapiens fosilis (c. 60 000 -10 000 î.Hr.).

COIBA MARE, peşteră în partea de Vest a României, situatã pe Valea Gârdişoara, în S M-ţilor Bihor, la 1 000 m alt., la 12 km N de com. Gârda de Sus, jud. Alba. Lungimea galeriilor: 4 447 m. Prima explorare a avut loc în 1953, iar în 1955 şi 1972 s-au fãcut alte cercetãri. Peşterã activã, sub forma unei pâlnii, sãpatã în calcare tithonice, strãbãtutã de un râu permanent. Prezintã o galerie pr. (mult lãrgitã la intrare, care dupã c. 100 m se îngusteazã) cu mai multe lacuri şi sifoane, o cascadã şi o singurã salã (Sala de confluenţã). Galeria este lipsitã de forme concreţionare, prezentând forme variate de coroziune şi eroziune. Greu accesibilã.

COLIBOAIA, peşteră în partea de Vest-Nord Vest a României, situată în zona M-ţilor Bihor, la 560 ma alt., pe valea pârâului Sighiştel, în arealul com . Pietroasa, jud. Bihor. Lungimea: 750 m. Peştera nu prezintã formaţiuni concreţionare deosebite, ci doar unele scurgeri parietale şi unele stalagmite şi stalactite de dimesiuni reduse. Descoperitã în anul 2009, de un colectiv de speologi, format din Tudor Rus, Mihai Beserek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Tociu şi Marius Kenesz, şi cercetatã în anul 2010, peştera Coliboaia prezintã o importanţã deosebitã din punct de vedere arheologic, datoritã existentei în interiorul ei a celor mai vechi desene rupestre din România, datând de acum 35 000 – 32 000 de ani în urmã, fiind considerate ca cele mai vechi desene rupestre din România şi unele dintre cele mai vechi din lume. In interiorul peşterii au fost descoperite 13 imagini de animale, între care cele mai reprezentative şi mai bine conservate sunt cele de bizon, cal, felinã, rinocer, urs, pisicã ş.a., şi tot aici au fost gãsite oase ale ursului de peşterã (Ursus spelaeus). Arheologul francez Jean Clottes, expert în cercetarea picturilor rupestre, a afirmat cã desenele rupestre de la Coliboaia prezintã o foarte mare importanţã datoritã vechimii acestora, fiind unul dintre cele mai vechi locuri cu valoare culturalã de acest gen din Europa, aceste desene semãnând cu cele descoperite în peştera Chauvet din Franţa, considerate ca cele mai vechi din Europa (36 000 de ani în urmã). Peştera Coliboaia este populatã cu colonii de lilieci. Greu accesibilã.

COMARNIC, peşteră în partea de Sud Vest a României, situată pe versantul stâng al râului omonim (afl. al Caraşului), în NE M-ţilor Anina, la 440 m alt. Lungimea galeriilor: 4 040 m. Cunoscutã din 1912, dar studiatã amãnunţit în 1933–1939, 1961, 1965–1969. Peşterã descendentã, strãpunsã de ogaşul Ponicova, cu douã intrãri (în N şi în SV), foarte ramificatã, alcãtuitã dintr-un etaj superior (fosil) şi altul inferior (subfosil), cu o vastã succesiune de galerii mari şi foarte mari care asigurã legãtura între numeroasele sãli de dimensiuni grandioase. Prezintã bogate formaţiuni concreţionare, variate tipuri de stalactite şi stalagmite, divers colorate, domuri uriaşe, perle de peşterã, „orgi”, baldachine, vãluri şi draperii, lame transparente, cristale de calcitã, lapiezuri etc. Temp. aerului din interior este de 9,5°C, iar umiditatea de 85–100%. Faunã bogatã (pãianjeni, muşte de guano etc.). Rezervaţie speologică (din 1946).

CUCIULAT, peşteră situată în partea de Nord Vest a României, în Pod. Someşan, la poalele Culmii Prisnel, la 566 m alt., pe malul drept al râului Someş, în arealul satului Cuciulat, com. Letca, jud. Sălaj. Lungimea galeriilor: 489 m; adâncimea maximă 44 m. Descoperită în anul 1978 şi cercetatată în anul 1979, peştera prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere arheologic, datorită mai multor desene rupestre descoperite aici, care datează de la sfârşitul Paleoliticului (acum 12 000 – 10 000 de ani în urmă). Aceste desene, printre cele mai vechi din Europa, au dimensiuni mici, colorate în roşu-cărămiziu, reprezintă figuri de animale (un cal, o felină), o siluetă umană (înaltă de 51 cm) şi una a unei păsări. Dintre toate desenele, cele mai reprezentative şi mai bine conservate figuri sunt acelea ale unui cal (24,50 cm lungime şi 12,50 cm înălţime) în mişcare şi ale unei feline (80 cm lungime şi c. 50 cm înălţime), asemănătoare celebrelor picturi rupestre de la Altamira din Spania. Această peşteră, de mare importanţă arheologică, deşi a fost descoperită mai devreme (în anul 1978), ea reprezintă a doua ca importanţă din România, după peştera Coliboaia, din arealul com. Pietroasa, jud. Bihor, descoperită în anul 2010, ale căror desene rupestre datează de acum 35 000 – 32 000 de ani în urmă, fiind cele mai vechi desene rupestre din România (→ Coliboaia, Peştera ~ ). Accesul în peşteră este interzis, intrarea fiind blocată cu grilaj de fier, instalat în 1983.