SATU MARE, staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local → municipiul Satu Mare.
SATURN, staţiune balneoclimaterică estivală, de interes general, situată în extremitatea sud-estică a României (judeţul Constanţa), pe ţărmul Mării Negre, la 3-10 m altitudine, la 1 km Nord de centrul municipiului Mangalia, de care aparţine administrativ, şi la 43 km Sud de municipiul Constanţa. Climat de litoral maritim, cu veri călduroase (în iulie temperatura medie este de peste 22°C) şi senine (în medie sunt peste 25 de zile însorite pe lună, cu durata de strălucire a Soarelui de 10–12 ore pe zi) şi ierni blânde (în ianuarie temperatura medie este de 0°C). Temperatura medie anuală este de 11,2°C, iar precipitaţiile însumează sub 400 mm anual. Factorii naturali de cură sunt climatul maritim, bogat în aerosoli salini şi apa Mării Negre, clorurată, sulfatată, sodică, magneziană, recomandaţi atât pentru cură heliomarină în timpul vacanţelor de vară, cât şi pentru tratamentul curativ al unor afecţiuni reumatismale, al unor stări după afecţiuni traumatice, al unor stări de anemii secundare, decalcefieri, rahitism, al unor boli dermatologice, ginecologice, endocrine ş.a. În staţiune există plaje mici, cu nisip fin, amenajate pentru helioterapie şi talazoterapie pe malul unor mici golfuri artificiale, marine. Totodată, între staţiunile Saturn şi Venus există o plajă naturală, cu nisip fin, extinsă pe circa 1,2 km lungime şi 200 m lăţime, unde apar şi izvoare cu ape minerale sulfuroase hipotermale, captate sub formă de duşuri. Saturn este o staţiune apărută în nomenclatorul staţiunilor balneoclimaterice în anul 1970, intimă, care pe lângă hoteluri de mare capacitate (cinci hoteluri turn – Balada, Hora, Siret, Atena, Diana – şi 15 hoteluri cu cinci etaje, în majoritate situate lângă plajă) şi restaurante, dispune de două sate de vacanţă (Dunărea şi Delta), un camping, mai multe vile cu comfort sporit, numeroase piscine, grădini de vară, braserii, cofetării, terenuri de sport, cinematograf în aer liber, parc de distracţii, bowling, discoteci, baruri de zi şi de noapte etc. Posibilităţi de a practica sporturi nautice şi de a efectua excursii interne şi externe.
SĂCELU, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă → comuna Săcelu, judeţul Gorj.
SĂPÂNȚA, localitate cu factori balneari, cunoscută pentru izvoarele cu ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, carbogazoase, izotone, cu conţinut bogat în ioni bicarbonici → comuna Săpânţa, judeţul Maramureş.
SĂRATA-MONTEORU, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în satul omonim al comunei Merei, judeţul Buzău, în depresiunea Sărata, la poalele de Nord Est ale Dealului Istriţa, la 86 m altitudine, la 18 km Vest de municipiul Buzău. Haltă de cale ferată (inaugurată la 13 septembrie 1872). Exploatări de petrol (din anul 1845). Climat influenţat de colinele împădurite din apropiere, cu veri călduroase (în iulie temperatura medie este de 22°C) şi ierni nu prea friguroase (în ianuarie temperatura medie este în jur de -3°C). Temperatura medie anuală este de 10°C, iar precipitaţiile însumează, în medie, 550 mm anual. Factorii naturali de cură sunt climatul de cruţare, apele minerale sărate, sodice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, unele sulfuroase, de mare concentraţie (188,5 g/l) şi nămolul mineral sulfuros. Staţiunea balneoclimaterică Sărata-Monteoru, declarată ca atare la 1 iunie 1875, funcţionează neîntrerupt din anul 1895, fiind recomandată pentru tratarea afecţiunilor reumatismale (spondiloze cervicale, dorsale şi lombare în forme simple, artroze, poliartroze în faze inactive, coxartroze, tendinoze, periartrite scapulohumerale etc.), a celor posttraumatice (stări după operaţii pe muşchi, articulaţii şi oase, vindecate, fără sechele funcţionale, stări după entorse şi luxaţii), neurologice periferice (pareze uşoare, sechele după poliomelită şi după polineuropatii), ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicite cronice) ş.a. Pe teritoriul satului Sărata-Monteoru există unul dintre cele mai importante complexe arheologice ale României (→ comuna Merei). Din staţiunea balneoclimaterică se pot efectua excursii la vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, la mănăstirea Ciolanu, la Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, pe valea superioară a râului Buzău etc.
SÂNGEORZ-BĂI, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, în judeţul Bistriţa-Năsăud → oraşul Sângeorz-Băi.
SÂNTIMBRU-BĂI, sat în comuna Sântimbru, judeţul Harghita, cu factori balneari, cunoscut pentru izvoarele cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase, hipotone cu calitati terapeutice → comuna Sântimbru, judeţul Harghita.
SEMENIC, staţiune climaterică şi de odihnă, de interes local, cu funcţionare permanentă situată în judeţul Caraş-Severin, pe platoul M-ţilor Semenic, la 1 400 m altitudine, la poalele vârfului Semenic, în mijlocul unor păduri seculare de fag în amestec cu brad şi mesteacăn, la 40 km Sud Est de municipiul Reşiţa. Climat de munţi mijlocii, cu slabe influenţe mediteraneene, cu temperaturi medii anuale de 4°C (în iulie temperatura medie este de circa 13°C, iar în ianuarie de –5°C) şi precipitaţii abundente (peste 1 200 mm anual). Ierni cu zăpadă multă (stratul de zăpadă atinge 60–80 cm grosime) care se menţine în jur de 5 luni pe an. Staţiunea este de fapt un complex turistic modern, format din mai multe hoteluri luxoase, opt vile, un club cu săli de biliard, tenis de masă, şah, disco-bar, cinema, videotecă ş.a. Liniştea deplină, farmecul peisajului înconjurător, climatul tonic, caracterizat printr-o presiune atmosferică joasă, aer curat, lipsit de praf şi alergeni, sunt principalii factori care pot contribui la refacerea rapidă a sănătăţii (stări după surmenaj fizic şi intelectual, stări de debilitate, de nevroză astenică etc.). În timpul sezonului hibernal, turiştii au la dispoziţie pârtii de schii amenajate, cu diferite grade de dificultate, unele deservite de un telescaun de 2 900 m lungime (cel mai vechi din ţară, datând din anul 1944), de schilift (400 m lungime) şi babylift (200 m lungime). Numeroase pârtii de săniuş. Aici se află schitul Semenic (de călugări) cu biserica din lemn având hramul „Sfântul Prooroc Ilie”, construită în anii 1945–1946 pe temelie de piatră, renovată în 1965, cu o lungime de 11,90 m, o lăţime de 5,40 m şi o turlă de 20 m înălţime. Desfiinţat în octombrie 1959, schitul a fost reactivat în anul 1991. Posibilităţi de a efectua excursii montane spre staţiunile climaterice Crivaia şi Trei Ape, spre lacul de acumulare Văliug, spre Izvoarele şi Cheile Caraşului, peşterile Buhui, Comarnic, Popovăţ ş.a.
SINAIA, staţiune climaterică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în judeţul Prahova → oraşul Sinaia.
SLĂNIC, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în judeţul Prahova → oraşul Slănic.
SLĂNIC-MOLDOVA, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în judeţul Bacău → oraşul Slănic-Moldova.
SOMEȘENI, staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca → municipiul Cluj-Napoca.
SOVATA, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în judeţul Mureş → oraşul Sovata.
SOVEJA, staţiune climaterică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă → comuna Soveja, judeţul Vrancea.
STÂNA DE VALE, staţiune climaterică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă (de fapt, un complex turistic montan), situată în raza comunei Budureasa, judeţul Bihor, într-o depresiune înconjurată de culmile M-ţilor Vlădeasa şi Pădurea Craiului, la 1 102 m altitudine, la 88 km Sud Est de municipiul Oradea, reşedinţa judeţului Bihor. Climat de depresiune intramontană, tonic-stimulant, cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este de circa 14°C) şi ierni umede şi friguroase (în ianuarie temperatura medie este sub -6°C). Temperatura medie anuală este în jur de 5°C, iar precipitaţiile însumează peste 1 200 mm anual. Nebulozitate ridicată. Zăpezi abundente în timpul iernii (50–90 cm grosime). Izvor cu apă minerală feruginoasă, hipotonă. Liniştea deplină, farmecul peisajului montan, aerul curat, lipsit de praf şi alergeni, numeroasele posibilităţi de drumeţii montane oferă posibilitatea efectuării unei vacanţe reconfortante şi refacerea sănătăţii. Staţiunea este recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, a unor afecţiuni endocrine (hipertiroidie benignă, boala Basedow în stadiu incipient, după tratament medicamentos), respiratorii, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual, anemiilor, rahitismului ş.a. Teleferic (650 m lungimea cablului). Păstrăvărie. Însemnat nod turistic al M-ţilor Apuseni, cu posibilităţi de a vizita complexul carstic „Cetăţile Ponorului”, peşterile Focul Viu, Cetatea Rădesei, Onceasa, Şura Boghii, cascadele Săritoarea Ieduţului, Iadolina, Moara Dracului (→), cabana Padiş (1 281 m altitudine) ş.a. Aici se află o mănăstire de călugări, înfiinţată în anul 1992, cu biserica de zid cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1992-1997) şi o bisericuţă din lemn cu rol de paraclis.
STRUNGA, staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local → comuna Strunga, judeţul Iaşi.