Mănăstirea Tisa-Silvestri

Situatã în arealul satului Tisa-Silvestri din comuna Odobeşti, judeţul Bacău, la marginea unei pãduri de la poalele unor dealuri care aparţin Colinelor Tutovei, la 25 km Nord-Est de municipiul Bacău şi aflatã în subordinea Episcopiei Romanului din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, mănăstirea Tisa-Silvestri adãposteşte o obşte de cãlugãriţe. Pânã la 25 martie 2005, satul Tisa-Silvestri, întemeiat în anul 1887 prin contopirea cãtunelor Tisa şi Silvestri, a fãcut parte din comuna Secuieni, judeţul Bacău şi atunci a trecut în componenţa comunei Odobeşti, înfiinţatã la aceeaşi datã. Mănăstirea Tisa-Silvestri a fost întemeiatã dupã anul 1990 pe locul unui vechi schit de cãlugãri, cu o bisericã din lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, atestat documentar la 13 aprilie 1729 şi desfiinţat în anul 1864 ca urmare a pierderii moşiei şi pãdurii (pe care le deţinea) prin aplicarea Legii secularizãrii averilor mãnãstireşti din 17/29 decembrie 1863. Actuala mănăstire, care este o ctitorie cãlugãreascã, sprijinitã material de credincioşii din satele apropiate, cuprinde o bisericã micã având hramul “Schimbarea la Faţã”, ziditã în anii 1996-2003, cu rol de paraclis, o bisericã mai mare cu hramul “Buna Vestire”, construitã în perioada 1998-2008, pictatã în frescã în anii 2008-2010 şi sfinţitã la 26 septembrie 2010, un corp mare de clãdire, care adãposteşte chiliile, locuinţa stareţei, bucãtãria, trapeza (sala de mese) şi  arhondaricul (destinat gãzduirii pelerinilor). În cadrul complexului monahal se mai aflã clopotniţa şi diverse anexe gospodãreşti. Biserica “Buna Vestire” este dominatã de o turlã mare, centralã, plasatã pe naos, de formã octogonalã, luminatã de patru ferestre înguste şi înalte, prevãzute la partea superioarã cu arcade, şi douã turle mai mici, simetrice, plasate la faţadã, de aceeaşi formã. În cadrul obştii monahale se practicã agricultura, albinãritul, pictarea icoanelor, confecţionarea goblenurilor ş.a.