Mănăstirea Robaia

Situatã în arealul satului Robaia din comuna Muşãteşti, judeţul Argeş, la 25 km Nord Est de municipiul Curtea de Argeş, mănăstirea Robaia adãposteşte 15 cãlugãriţe care duc o viaţã de obşte sub stãreţia maicii Petronia (Petruţa Dobrescu). Conform tradiţiei populare, numele mãnãstirii provine de la cuvântul rob – întrucât în urma unei nãvãliri turceşti din secolele trecute, aceştia au intrat în bisericã în noaptea de Înviere şi au luat ca robi pe toţi credincioşii aflaţi acolo. Iniţial, mânãstirea a avut o bisericã din lemn construitã în secolul 14 din iniţiativa şi pe cheltuiala banului Armega. În anii 1642-1644, pe locul vechii biserici din lemn, a fost ziditã biserica având hramul “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” prin strãdania lui Sava Sifarul, în jurul cãreia s-a întemeiat o obşte de cãlugãri, atestatã documentar la 23 aprilie 1644. Afectatã parţial de incendiul din 1704, biserica a fost reparatã, iar o parte din chili refãcute. Deterioratã de vreme cãtre sfârşitul secolului 18, biserica a fost reconstruitã în anii 1843-1862 prin osârdia stareţului Visarion ajutat de duhovnicul Teodosie şi de monahul Naum şi a fost înzestratã cu mobilier nou, din lemn, lucrat de meşterii Gheorghe Antal şi Ion Vişu din zona Neamţ. În aceeaşi periodã au fost construite chiliile şi alte anexe. Peste picturile murale interioare originare din bisericã, executate de zugravul argeşan Ion Savu în 1848, s-au aplicat, succesiv, alte picture în anii 1901, 1951 şi 1997-1998. Ansamblul monahal a fost supus unor lucrãri de renovare în perioada 1971-1974 şi în anul 1983, iar în ultimii ani ai secolului 20, pe lângã clãdirile mai vechi, au fost construite un arhondaric (clãdire destinatã gãzduirii oaspeţilor), o clãdire cu cinci etaje în care se aflã stãreţia, atelierele de confecţionare a veşmintelor preoţeşti şi de picturã a icoanelor, trapeza (sala de mese) şi un muzeu, o clãdire cu douã etaje pentru chili şi un aghiasmar sfinţit în 1997. La mănăstirea Robaia a trãit ultimii ani de viaţã vestitul pictor bisericesc Pârvu Mutu tuns în monahism cu numele Pafnutie, decedat în 1735 la vârsta de 78 de ani şi înmormântat aici. La mânãstirea Robaia a fost locul de refugiu între 1764 şi 1766 a Sfântului Mãrturisitor Sofronie de la Cioara (prãznuit în calendar la 21 octombrie), unul dintre luptãtorii pentru apãrarea credinţei ortodoxe în Transilvania.