Situată în satul Dezrobiţi din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea, pe valea râului Otaş, la 25 km Sud Vest de municipiul Râmnicu Vâlcea, mănăstirea Dintr-un lemn adăposteşte o obşte de măicuţe. O primă mărturie scrisă despre această mănăstire datează într-o notă de călătorie a lui Paul de Alep (pe numele sãu de arab Bulos ibn az-Za’im), cleric ortodox melchit, originar din Siria, arhidiacon şi secretar particular al Patriarhului Macarie de Antiohia (tatãl sãu), care l-a însoţit într-o cãlãtorie în provinciile istorice Moldova şi Ţara Româneascã, în perioada 1652-1659. Paul de Alep menţionează că un călugăr ar fi găsit o Icoană a Maicii Domnului în trunchiul unui stejar secular şi că, în acel moment, ar fi auzit o voce care l-a îndemnat să construiască o biserică din trunchiul acelui copac. O altă legendă, consemnată de Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei, într-o scriere din 29 iulie 1845, aminteşte că:
un cioban cu numele Radu, din timpul domniei lui Alexandru II Mircea (1568-1577), a visat Icoana Maicii Domnului adăpostită în trunchiul unui stejar uriaş şi ca urmare, tăind steajrul în care a fost găsită icoana, a construit o bisericuţă din lemnul acestui stejar pe care a numit-o “Dintr-un lemn”.
Alte surse consemnează că biserica Dintr-un lemn a fost construită la sfârşitul secolului 16 din lemnul unui stejar uriaş din iniţiativa Ancuţei, fiica domnului Mircea Ciobanul şi a sotiei sale, Doamnei Chiajna. Această bisericuţă a fost mistuită de un incendiu la sfârşitul secolului 18, pe locul ei fiind ridicată, în anii 1810-1814, o altă biserică, având hramul “Naşterea Maicii Domnului”, construită din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică, pe temelie de piatră, azi declarată monument istoric. Biserica are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului decroşată, în lungime de 13 m şi lăţime de 5,50 m . La exterior, biserica nu are turlă, are un pridvor deschis şi este înconjuratã de un brâu în torsadã, sculptat în grosimea lemnului. Iconostasul, sculptat în lemn de tei, datează din 1814 şi este împodobit cu multe icoane pictate pe lemn. Icoana, considerată de credincioşi făcătoare de minuni, a Maicii Domnului, de dimensiuni mari (1,50 x 1,10 m) , de care este legată legenda acestui lăcaş de rugăciune este păstrată în biserica de zid a mănăstirii. Profesorul Andrei Grabar de la Universitatea din Strassbourg (Franţa) a cercetat această icoană, apreciind că ea a fost pictată în secolul 4 d.Hr. la mănăstirea Theothokos din Grecia după un model executat de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Din câte se cunosc până în prezent, în lume se păstrează doar trei icoane asemănătoare celei de la Mănăstirea Dintr-un Lemn. Ipoteza emisă de cercetătorul A. M. Muzicescu susţine că icoana ar fi fost pictată înainte de 1453 la Byzantium (fost Constantinopole, astăzi Istanbul) sau la Muntele Athos, după un model mai vechi. Biserica de zid a Mănăstirii Dintr-un lemn, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, azi declarată monument istoric, construită în anii 1634-1635, pictată în aceeaşi perioadă şi menţionată documentar la 20 aprilie 1635, este ctitoria lui Preda Brâncoveanu (bunicul domnului Ţãrii Româneşti, Constantin Brâncoveanu, şi nepot de văr al lui Matei Basarab) aşa cum, de altfel, consemnează şi Paul de Alep în scrierile sale din timpul călătoriei în Ţara Româneascã din anii 1652-1659, spunând că biserica de zid este ctitoria unui mare spãtar şi boier contemporan cu Matei Basarab. În pisania bisericii de zid, datând din 1715, este scris că aceasta a fost ctitorită de domnul Ţãrii Româneşti, Matei Basarab, aşa cum reiese, de altfel, şi dintr-o mărturie scrisă din 27 noiembrie 1640, în care se menţionează că domnul Matei Basarab a zidit biserica “Naşterea Maicii Domnului”, “de isnoavă de’ntemei”, înşirând-o printre celelalte biserici pe care acesta le-a construit. Ipoteza conform căreia cei doi ctitori (Matei Basarab şi Preda Brâncoveanu) au contribuit deopotrivă la construirea bisericii de zid este confirmată de tabloul votiv al celor doi, pictat în pronaosul bisericii. Biserica “Naşterea Maicii Domnului” prezintă în linii generale arhitectura specifică epocii lui Matei Basarab. În 1684, din iniţiativa domnului Ţãrii Româneşti, Şerban Cantacuzino, au fost refăcute ferestrele, s-a adăugat un pridvor cu coloane din piatră sculptate şi s-au executat picturile murale în pridvor. În anii 1714-1716, prin grija domnului Ţãrii Româneşti, Ştefan Cantacuzino, au fost construite turla de pe pronaos şi un frumos portal la intrare şi s-au repictat pereţii interiori ai bisericii. În perioada 1938-1940 au fost construite noi chilii şi s-au executat ample lucrări de renovare ale ansamblului monahal. Complexul monastic a mai fost restaurat la mijlocul secolului 19, apoi în anii 1926-1930, 1938-1940, 1955, 1962-1963. Din pictura murală originară (cea executatã în 1635) se mai păstrează doar chipul Maicii Domnului în pronaos, restul picturilor fiind cele realizate în anii 1714-1716 şi spălate cu prilejul renovării bisericii din 1938-1940. În interiorul bisericii de zid se păstrează Icoana Maicii Domnului de care este legată întemeierea mănăstirii Dintr-un Lemn, considerată de credincioşi ca făcătoare de minuni, trei icoane împărăteşti, precum şi 36 de icoane mai mici pictate în perioada 1833-1840 de către Gheorghe Gherontie de la mănăstirea Hurez. În biserică se găsesc mormintele soţiei şi fiului lui Şerban Cantacuzino. Muzeul Mănăstirii dintr-un lemn conţine o valoroasă colecţie de peste 700 de icoane vechi, pictate pe lemn, obiecte de cult din argint, covoare vechi, o cruce din aur din 1749, o Evanghelie din timpul domnului Ţãrii Româneşti, Constantin Brâncoveanu, cu însemnările sale, un vas de aghiasmă ş.a. Casa stăreţiei din incinta mănăstirii a fost construită în 1633-1654 şi refăcută în 1715, iar turnul-clopotniţă datează din aceeaşi perioadă. În perioada 2008-2022, în cadrul complexului monahal a fost construită o biserică nouă, cu dublu hram – “Cinstirea Icoanei Maicii Domnului, Grabnic ajutătoare” şi “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, sfinţită la 8 septembrie 2022, cu scopul ţinerii slujbelor curente în această biserică nouă şi a protejării celorlalte două biserici, declarate monumente istorice.
