2 MAI, sat în comuna Limanu, judeţul Constanţa, situat în extremitatea de Sud Est a României, pe ţărmul Mării Negre, la 2 km Sud de municipiul Mangalia, în apropiere de graniţa cu Bulgaria. Staţiune balneoclimaterică estivală, de interes general, cu climat maritim moderat, cu veri călduroase (în iulie temperatura medie este de 22°C) şi ierni blânde (în ianuarie media termică este în jur de 0,2°C). În timpul verii nebulozitatea este redusă, iar durata de strălucire a Soarelui este de 10–12 ore pe zi. Precipitaţii reduse (circa 400 mm/an). Factorii naturali de cură sunt apa Mării Negre, clorurată, sulfatată, sodică, magneziană, şi climatul maritim bogat în aerosoli salini. Staţiunea, care beneficiază de plaje întinse, cu nisip fin, este indicată pentru cură heliomarină în timpul vacanţelor de vară şi pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, neurologice periferice şi ale sistemului nervos central (paralizii şi pareze posttraumatice ale membrelor, polineuropatii după fază acută, sechele după poliomielită etc.), ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicite cronice, metroanexite cronice), dermatologice, respiratorii (astm alergic, traheobronşite, bronşite cronice), cardiovasculare (varice în stadiu incipient, sechele după flebită), endocrine (hipoovarie puberală, sterilitate ovariană), otorino-laringologice etc.
MALNAŞ-BĂI, sat în comuna Malnaş, judeţul Covasna, cu statut de staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situat pe cursul superior al râului Olt, în defileul acestuia, care desparte M-ţii Bodoc de M-ţii Baraolt, la 505 m altitudine, la 22 km Nord de municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna. Staţie de cale ferată. Climat de culoar intramontan, sedativ-indiferent, cu veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 17°C) şi ierni friguroase (temperatura medie în ianuarie este – 5°C). Temperatura medie anuală este de circa 7°C, iar precipitaţiile însumează aproximativ 700 mm anual. Factorii naturali de cură sunt climatul de cruţare şi izvoarele cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, în majoritate hipotone; mofete. În cură internă, apele minerale de aici sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor tubului digestiv (gastrite cronice hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale cronice, colite şi constipaţii cronice), a celor hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistite cronice necalculoase, hepatită cronică, pancreatită cronică), a bolilor metabolice şi de nutriţie (diabet zaharat). Tot aici se pot trata afecţiunile cardiovasculare, respiratorii şi nevrozele astenice. Primele stabilimente balneare s-au construit în anul 1900. Instalaţii pentru mofete; buvete cu apă minerală pentru cură internă etc. În staţiune există un sanatoriu pentru copii, cu profil de tratare a hepatitei.
MAMAIA, localitate componentă a municipiului Constanţa, staţiune balneoclimaterică estivală, de renume internaţional, situată în extremitatea de Sud Est a României, pe un cordon litoral aflat între Marea Neagră şi lacul Siutghiol, la 6–8 m altitudine, la Nord de municipiul Constanţa, de care este legată prin linii de tramvai, troleibuz şi autobuz. Staţiunea fiinţează din anul 1906, dar capătă o amplă dezvoltare şi modernizare după anul 1960. Climat de litoral maritim, cu veri călduroase (în iulie temperatura medie este mai mare de 22°C) şi ierni blânde (în ianuarie temperatura medie este de circa 1°C); temperatura medie anuală oscilează în jurul valorii de 11°C, iar precipitaţile sunt reduse (circa 400 mm anual). Vara, nebulozitatea este redusă, iar durata de strălucire a Soarelui este de 10–12 ore pe zi. Factorii naturali de cură sunt climatul maritim, excitant-solicitant, bogat în aerosoli salini, şi apa Mării Negre clorurată, sulfatată, sodică, magneziană, hipotonă, cu salinitate redusă (15 g/l). De-a lungul staţiunii, pe o distanţă de circa 8 km lungime şi 100–250 m lăţime, pe ţărmul Mării Negre există plaje cu nisip foarte fin, amenajate pentru aerohelioterapie şi talazoterapie. Staţiunea este indicată atât pentru petrecerea vacanţelor de vară, cât şi pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare, a unor afecţiuni posttraumatice, neurologice periferice (pareze, polineuropatii etc.), ginecologice (hipoovarie puberală, cervicite cronice, metroanexite cronice etc.), dermatologice, respiratorii etc. De un interes deosebit se bucură satul de vacanţă, cu 31 de restaurante amenajate în stilul diferitelor zone ale ţării, cu mâncăruri specifice acestor regiuni, alături de numeroase restaurante, grădini de vară, baruri de noapte şi de zi, cofetării, magazine alimentare şi de artizanat, cinematografe, discoteci, parcuri de distracţii, terenuri de sport, de minigolf, bowlinguri, piscine, teatru în aer liber etc. Anual, pe scena Teatrului de vară din Mamaia are loc Festivalul de muzică uşoară românească (din 1963), iar din anul 2004 se desfăşoară, anual, în sezonul estival, Festivalul Naţional al cântecului şi dansului popular. În perioada mai-octombrie, la Mamaia funcţionează (din 22 iunie 1967) postul local „Radio-Vacanţa”, care emite programe de divertisment în cinci limbi (română, engleză, franceză, germană, rusă) pentru toate staţiunile litoralului românesc. Pe lacul Siutghiol se pot practica diverse sporturi nautice. De la Mamaia se poate pleca în excursii organizate în Delta Dunării şi în celelalte staţiuni ale litoralului românesc şi bulgăresc, excursii la ruinele cetăţii antice Histria, pe canalul Dunăre–Marea Neagră. Delfinariu; planetariu. Numeroase statui şi grupuri statuare, opere ale unor sculptori iluştri ca Ion Jalea (statuia din faţa hotelului „Cazino”, 1943), Boris Caragea („Tinereţe”, 1962, la complexul hotelier „Perla”), Corneliu Medrea (grupurile statuare din faţa hotelurilor „Ovidiu”, realizat în 1963, „Doina”, 1961, şi statuile amplasate în faţa hotelurilor „Dacia”, 1962, „Pelican”, 1961, „Central”, 1961, „Sulina”, 1962, bustul poetului latin Ovidiu, 1958, din faţa hotelului „Ovidiu”), Oscar Han (grupul statuar de la hotel „Internaţional”, 1958), Constantin Baraschi (statuile „Pe Valuri”, 1963, de la hotel „Bucureşti”, „Extaz”, 1962, de la Teatrul de vară ş.a.), Mac Constantinescu (statuia din faţa hotelului „Tomis”, 1961) ş.a. La 16 iulie 2004, la Mamaia a fost inaugurată o instalaţie de transport pe cablu (Telegondola), cu o lungime de 2,2 km şi o înălţime de 50 m, care face legătura între hotelurile Perla şi Cazino, din cabinele cărora se poate admira o superbă panoramă asupra staţiunii Mamaia, asupra ţărmului Mării Negre şi a lacului Siutghiol.
MANGALIA, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în extremitatea de Sud Est a României → municipiul Mangalia.
MARGHITA, staţiune balneoclimaterică de interes local → municipiul Marghita.
MICFALĂU, staţiune balneoclimaterică de interes local → comuna Micfalău, judeţul Covasna.
MIERCUREA-CIUC, important centru balneoclimateric în arealul căruia se află staţiunile balneoclimaterice Harghita-Băi (→) şi Jigodin-Băi (→).
MIERCUREA SIBIULUI, staţiune balneoclimaterică → oraşul Miercurea Sibiului.
MONEASA, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă → comuna Moneasa, judeţul Arad.
MUNTELE MIC, staţiune climaterică şi de odihnă de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în arealul satului Borlova, comuna Turnu Ruieni, judeţul Caraş-Severin, pe versantul de Sud al masivului cu acelaşi nume, la 1 525 m altitudine, la 74 km Est-Nord Est de municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului Caraş-Severin. Este de fapt un complex turistic montan, cu numeroase hoteluri moderne, mai multe vile şi cabane, amplasat într-un cadru pitoresc, cu climat montan, tonic, cu aer curat, lipsit de praf şi alergeni, puternic ozonat. Temperatura medie anuală este de 5°C (în iulie temperaturi medii de 12°C, iar în ianuarie de –5°C). Stratul de zăpadă persistă aici circa 120 de zile pe an. Numeroase pârtii de schi, cu diferite grade de dificultate. Telescaun între Valea Craiului şi Complexul turistic, construit în 1976 (3 500 m lungime şi o diferenţă de nivel de 799 m). Staţiunea este indicată atât pentru odihnă şi recreere, cât şi pentru tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual, anemii secundare etc. Posibilităţi de drumeţii spre vârful Muntele Mic (1 802 m altitudine), spre vârful Ţarcu (2 190 m altitudine), cascada Şucului ş.a. În apropiere de staţiune se află Crucea Eroilor Bănăţeni de 27 m înălţime (monument închinat eroilor din Primul Război Mondial), situată la 1 670 m altitudine, construită iniţial în 1936 şi refăcută din oţel laminat, în perioada 2001-2004, instalată şi sfinţită la 14 septembrie 2004.
