ALMĂJ, Munţii ~, masiv muntos în partea de Sud Vest a României, în grupa M-ţilor Banatului (Carpaţii Occidentali), la Nord de defileul fluviului Dunărea, constituit din roci cristaline cu intruziuni de granite şi calcare jurasice. Altitudinea maximã: 1 224 m (vârful Svinecea Mare). Pãduri de stejar pufos, de gorun şi fag. Zãcãminte de huilã (Cozla, Baia Nouă) şi de cromite.
ANINA, Munţii Aninei, masiv muntos alcãtuit din calcare jurasice şi din fliş grezo-conglomeratic, situat în M-ţii Banatului, între văile râurilor Bârzava, la Nord, şi Nera, la Sud. Prezintã numeroase forme carstice: lapiezuri, doline, uvale, polii, chei, izbucuri, peşteri etc. Altitudinea maximã: 1 160 m (vârful Leordiş). Acoperit cu o vegetaţie interesantã, cu diverse specii mediteraneene. Zãcãminte de huilã şi de şisturi bituminoase.
APUSENI, Munţii ~, grupă muntoasă în partea de Nord a Carpaţilor Occidentali, limitatã de Podişul Someşan la Nord, Podişul Transilvaniei la Est, culoarul Mureşului la Sud, Dealurile Crişanei şi Câmpia de Vest la Vest. M-ţii Apuseni sunt constituiţi dintr-un mozaic de roci (şisturi cristaline, granite, calcare, tufuri vulcanice, conglomerate, gresii, marne etc.), au altitudini mici, sub 1 900 m (altitudinea maximã: 1 849 m, vârful Curcubăta Mare din M-ţii Bihor), numeroase depresiuni (Abrud, Brad, Beiuş, Vad-Borod, Zarand, Codru-Moma ş.a.) şi platforme de eroziune, sunt puternic fragmentaţi de râuri (Crişu Repede, Crişu Alb, Crişu Negru, Someşu Mic, Arieş, Ampoi etc.), sunt bine populaţi (aici se aflã cel mai ridicat plafon al aşezărilor omeneşti din Carpaţii româneşti, satul Bădăi din judeţul Alba situându-se la 1 650 m altitudine), conţin importante zăcăminte de minereuri auro-argentifere, bauxită, sulfuri complexe, cărbuni şi constituie un important nod hidrografic.
Sunt acoperiţi cu păduri de foioase, de brad şi molid. Sunt formaţi dintr-un masiv central (M-ţii Bihor), înconjurat de masive bine individualizate, cu altitudini între 836 m şi 1 836 m. Astfel, în zona de Nord a masivului central se desfăşoară M-ţii Vlădeasa (1 836 m), Pãdurea Craiului (970 m), Plopiş (918 m) şi Meseş (997 m), în Nord Est, Est şi Sud Est se află M-ţii Gilău (1 405 m), Muntele Mare (1 826 m) şi Trascău (1 437 m), în Sud, M-ţii Metaliferi (1 120 m), iar în Sud Vest şi Vest, M-ţii Zarand (836 m) şi Codru- Moma (1 112 m). M-ţii Apuseni reprezintă o importantă zonă turistică a României, cu afluenţă în tot timpul anului, mai intensă vara (peşteri, chei, cascade, defilee, izbucuri, staţiuni climaterice şi de odihnă, cabane etc.). În zona lor există un Parc naţional (din 1990) extins pe o suprafaţă de 37 900 ha. În arealul M-ţilor Apuseni, în perioada 2019-2022, s-a construit o şosea asfaltată, numitã Transalpina de Apuseni, între Aiud şi Bucium, în lungime de 78,50 km, care străbate zonele mirifice ale M-ţilor Trascãu, cu pãduri dese, chei, poieni, sate risipite pe culmile domoale, în care locuitorii păstrează şi conservă străvechi datini, tradiţii şi obiceiuri legate de prelucrarea lemnului, oierit, folclor, construcţii de case şi biserici etc. – zonã cu un potenţial turistic excepţional, de mare frumuseţe. Şoseaua Transalpina de Apuseni porneşte din oraşul Aiud şi traverseazã comunele Râmeţ, Ponor, Scărişoara, Mogoş, Bucium ş.a., cu satele lor componente, ajungând până aproape de Abrud, trecând prin Cheile Mănăstirii, Cheile Geogelului, Cheile Râmeţului ş.a., peste 14 poduri şi circa 200 de podeţe. Şoseaua Transalpina de Apuseni este însoţită de o pistă pentru biciclete de 7 km lungime în zona Aiud.
