Munţi (A)

ALMĂJ, Munţii ~, masiv muntos în SV României, în grupa M-ţilor Banatului (Carpaţii Occidentali), la N de defileul Dunării, constituit din roci cristaline cu intruziuni de granite şi calcare jurasice. Alt. max.: 1 224 m (vf. Svinecea Mare). Pãduri de stejar pufos, de gorun şi fag. Zãcãminte de huilã (Cozla, Baia Nouă) şi de cromite.

ANINA, Munţii Aninei, masiv muntos alcãtuit din calcare jurasice şi din fliş grezo-conglomeratic, situat în M-ţii Banatului, între văile Bârzava, la N, şi Nerei, la S. Prezintã numeroase forme carstice: lapiezuri, doline, uvale, polii, chei, izbucuri, peşteri etc. Alt. max.: 1 160 m (vf. Leordiş). Acoperit cu o vegetaţie interesantã, cu diverse specii mediteraneene. Zãcãminte de huilã şi de şisturi bituminoase.

APUSENI, Munţii ~, grupă muntoasă în partea de Nord a Carpaţilor Occidentali, limitatã de Pod. Someşan la N, Pod. Transilvaniei la E, culoarul Mureşului la S, Dealurile Crişanei şi Câmpia de Vest la V. M-ţii Apuseni sunt constituiţi dintr-un mozaic de roci (şisturi cristaline, granite, calcare, tufuri vulcanice, conglomerate, gresii, marne etc.), au alt. mici, sub 1 900 m (alt. max.: 1 849 m, vf. Curcubăta Mare din M-ţii Bihor), numeroase depresiuni (Abrud, Brad, Beiuş, Vad-Borod, Zarand, Codru-Moma ş.a.) şi platforme de eroziune, sunt puternic fragmentaţi de râuri (Crişurile, Someşu Mic, Arieş, Ampoi etc.), sunt bine populaţi (aici se aflã cel mai ridicat plafon al aşezărilor omeneşti din Carpaţii româneşti, satul Bădăi din jud. Alba situându-se la 1 650 m alt.), conţin importante zãcãminte de minereuri auro-argentifere, bauxitã, sulfuri complexe, cãrbuni şi constituie un important nod hidrografic. Sunt acoperiţi cu pãduri de foioase, de brad şi molid. Sunt formaţi dintr-un masiv central (M-ţii Bihor), înconjurat de masive bine individualizate, cu alt. între 836 m şi 1 836 m. Astfel, în zona de Nord a masivului central se desfãşoarã M-ţii Vlădeasa (1 836 m), Pãdurea Craiului (970 m), Plopiş (918 m) şi Meseş (997 m), în NE, E şi SE se aflã M-ţii Gilãu (1 405 m), Muntele Mare (1 826 m) şi Trascău (1 437 m), în S, M-ţii Metaliferi (1 120 m), iar în SV şi V, M-ţii Zarand (836 m) şi Codru- Moma (1 112 m). Reprezintã o importantã zonã turisticã a României, cu afluenţã în tot timpul anului, mai intensã vara (peşteri, chei, cascade, defilee, izbucuri, staţiuni climaterice şi de odihnã, cabane etc.). În zonã existã un Parc naţional (din 1990) extins pe 37 900 ha. În arealul M-ţilor Apuseni, în perioada 2019-2022, s-a construit o şosea asfaltatã, numitã Transalpina de Apuseni, între Aiud şi Bucium, în lungime de 78,50 km, care strãbate o zonã turisticã de mare frumuseţe, trecând peste crestele M-ţilor Trascãu din partea de Sud a M-ţilor Apuseni. Şoseaua Transalpina de Apuseni porneşte din oraşul Aiud şi traverseazã comunele Râmeţ, Ponor, Scãrişoara, Mogoş şi Bucium, cu satele lor componente, ajungând pânã aproape de Abrud, trecând prin Cheile Mãnãstirii, Cheile Geogelului, Cheile Râmeţului ş.a., peste 14 poduri şi circa 200 de podeţe.

ARPAŞU MARE, vârf în M-ţii Făgăraş, alcãtuit din şisturi cristaline. Alt.: 2 468 m. De sub acest vf. izv. râul Arpaş. Greu accesibil pe poteci turistice.

ARPAŞU MIC, vârf în M-ţii Făgăraş, în apropiere de A. Mare, alcãtuit din şisturi cristaline. Alt.: 2 459 m. De sub el izvorãşte pârâul Buda, considerat pr. izv. al sistemului hidrografic Argeş.