Situatã în extremitatea de Sud Vest a României, în arealul satului Maglavit din comuna cu acelaşi nume, judeţul Dolj, la 78 km Sud Vest de municipiul Craiova, mănăstirea Maglavit face parte din arhiepiscopia Craiovei din cadrul mitropoliei Olteniei, adãpostind iniţial o obşte de cãlugãri, iar din anul 2010 devenitã mãnãstire de cãlugãriţe. Mãnãstirea a fost întemeiatã în a doua jumãtate a anului 1935 la îndemnul lui Petrache Lupu în urma revelaţiilor pe care acesta le-a avut timp de trei sãptãmâni consecutiv, în zilele de vineri, respectiv la 31 mai, 7 iunie şi 14 iunie 1935. În ziua de vineri, 31 mai 1935, ciobanul Petre (Petrache) Lupu ajunsese în mijlocul zãvoiului din lunca fluviului Dunãrea, când deodatã, lângã o salcie, i s-a înfãţişat un bãtrân cu barba albã şi lungã, îmbrãcat în veşminte de un alb strãlucitor, l-a oprit şi i-a vorbit: “sã te duci sã spui lumii, preotului de la bisericã (pe atunci Nicolae Bobin) şi primarului cã dacã oamenii nu se pocãiesc, dacã nu ţin sãrbãtorile, dacã nu se lasã de rele şi dacã nu vin la bisericã atunci foc se va abate asupra lor”. O datã porunca datã, bãtrânul a dispãrut, înãlţându-se spre cer. Abia la a treia teofanie, tânãrul cioban Petrache Lupu, care atunci avea 28 de ani, s-a hotãrât sã-i spunã preotului paroh despre cele trei revelaţii. În afara celor trei revelaţii, Petrache Lupu a mai fost martorul unei alte teofanii, tot într-o zi de vineri, pe 7 iulie 1935, când a vãzut înaintea sa o stea luminoasã stând deasupra pãmântului. Tot atunci i s-a dat porunca sã spunã întregii lumi şi celui mai mare Om din ţarã despre cele vãzute şi auzite. Astfel, la 2 august 1935, Petrache Lupu a luat parte la slujba de la mãnãstirea Sinaia dupã care a fost în audienţã, la ora 15, la Maestatea Sa, Regele Carol al II-lea. Audienţa a durat o orã, iar la sfârşit Regele i-a dat o icoanã pe care sã o aşeze la Maglavit şi l-a asigurat pe Petrache Lupu de înaltul sãu patronaj pentru construirea unei biserici. Totodatã, ziarul “Curentul” a iniţiat o subscripţie publicã în urma cãreia pânã în noiembrie 1935 se strânseserã peste 1,7 milioane de lei (în acea perioadã un salariu bun era de circa 2 000 de lei). La 15 august 1935, arhitectul George M. Cantacuzino a donat 40 000 de cãrãmizi şi s-a oferit sã întocmeascã gratuit planurile de zidire a bisericii. Piatra de temelie a mãnãstirii Maglavit a fost pusã la 14 septembrie 1935, dar lucrãrile de construcţie au început abia în 1938. În timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial lucrãrile de construcţie s-au desfãşurat sporadic, iar în perioada comunistã accesul credincioşilor la Maglavit a fost interzis, zidirea bisericii opritã, locul sfânt fiind şters şi plantat cu stejari, iar Petrache Lupu trecut în anonimat. Reînfiinţarea mãnãstirii Maglavit a avut loc în anul 1990, dupã prãbuşirea comunismului la 22 decembrie 1989, pe locul numit “la buturugi” – acolo unde a predicat Petrache Lupu. Reconstrucţia bisericii cu dublu hram – “Izvorul Tãmãduirii” şi ”Naşterea Maicii Domnului” a început în anul 1991, dar din lipsã de fonduri bãneşti construirea bisericii s-a fãcut anevoios, lucrãrile fiind revitalizate abia în anul 1996 pe baza ajutorului financiar acordat de mai mulţi sponsori, printre care şi omul de afaceri Gigi Becali, care a donat 1,5 milioane de euro, astfel cã la sfârşitul anului 2018 biserica era ridicatã şi pictatã, iar sfinţirea a avut loc la 8 septembrie 2019. Edificiul religios de astãzi este foarte asemãnãtor ca înfãţişare cu biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” – Caşin din Bucureşti, el fiind executat dupã planurile întocmite cândva de arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet – cel care a proiectat biserica Caşin şi palatul Patriarhiei din Bucureşti. Biserica mãnãstirii Maglavit este impunãtoare, de mari dimensiuni, prevãzutã cu un turn-clopotniţã, de formã pãtratã, asemãnãtor unei campanile, înalt de 42 m (cel mai înalt din zona provinciei istorice Oltenia), construit în stilul Renaşterii italiene, plasat în partea stângã a pridvorului. Intrarea în bisericã se face prin intermediul unui pridvor deschis, elegant, sprijinit de cinci perechi de stâlpi cilindrici, terminaţi cu arcade ample. În faţa pridvorului existã o platformã largã, în semicerc, alcãtuitã din 12 rânduri de scãri. De menţionat faptul cã deşi a fost contestat şi calificat drept impostor de mulţi oameni, Petrache Lupu a înfãptuit mai multe minuni. Prima minune sãvârşitã de Petrache Lupu a fost aceea cã datoritã rugãciunilor sale, fetiţa lui Marin Coveianu din comuna Amzuleşti, judeţul Dolj, nãscutã surdo-mutã, a fost vindecatã putând vorbi şi auzi. O altã minune s-a petrecut în septembrie 1935, în timpul slujbei divine, când în prezenţa a numeroşi credincioşi, Tudor Gh. Petre – un bãiat surdo-mut din naştere, din satul Ostratu, comuna Corbeanca, judeţul Ilfov, aflat de câteva zile cu pãrinţii la Maglavit, s-a vindecat, putând vorbi şi auzi. În urma revelaţiilor sale şi a minunilor înfãptuite, sute de mii de oameni de pretutindeni au venit ani de-a rândul în pelerinaj la Maglavit unde Petrache Lupu predica învãţãturile sfinte şi vindeca oamenii în mod miraculos. Numai în perioada 1935-1945 la Maglavit s-au perindat în pelerinaj zilnic peste 200 000 de persoane. Petrache Lupu s-a stins din viaţã, în anonimat, în 1994, la vârstã de 87 de ani, fiind înmormântat lângã bisericã. În interiorul bisericii existã o Icoanã a Maicii Domnului, Prodromiţa, fãcãtoare de minuni, primitã de la o mãnãstire de la Muntele Athos.