Plopeni

Date generale

Oraşul Plopeni se află în partea de Sud a României, în sudul judeţului Prahova, în zona de contact a Subcarpaţilor Prahovei cu Câmpia Ploieştiului, la 200-262 m altitudine, pe dreapta văii Teleajenului, la intersecţia paralelei de 45º03’ latitudine nordică cu meridianul de 25º57’ longitudine estică, la 20 km Nord-Nord Vest de municipiul Ploieşti. Din punct de vedere demografic, Plopeni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 9 168 locuitori (la 1 ianuarie 2015), din care 4 500 de sex masculin si 4 668 de sex feminin. La recensământul din 20-31 octombrie 2011, din totalul de 7 718 locuitori, 7 336 de persoane erau români (95,05%), 80 rromi (1,04%), iar restul de 302 locuitori (3,91%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ, din totalul de 7 718 locuitori, 7 299 de persoane aparţineau cultului ortodox (94,57%), iar restul de 419 locuitori (5,43%) erau creştini după evanghelie, penticostali, evanghelici, romano-catolici, baptişti, adventişti de ziua a şaptea sau erau atei ori cu religie nedeclarată. Dacă raportăm numarul total al populaţiei (9 168 locuitori) la suprafaţa oraşului în intravilan (1,2 kmp), rezultă o densitate de 7 640 locuitori pe kmp. Plopeni dispune de o staţie de cale ferată, inaugurată la 10 octombrie 1883. Nod rutier. Firmele din oraşul Plopeni produc armament şi muniţie, maşini şi utilaje agricole (monopultoare, pompe hidraulice, cilindrii hidraulici, pluguri pentru tractor ş.a.), utilaje pentru industriile petrolieră şi minieră, apoi mobilă, confecţii textile şi metalice, produse refractare, statuiete din alabastru, sticlărie (tip “Galle”) ş.a. Muzeu orăşenesc.

Istoric

În perimetrul oraşului Plopeni, în locul numit “Valea Humei”, au fost descoperite urmele unei aşezări hallstattiene datând din secolele 6-5 î.Hr. Localitatea Plopeni a luat fiinţă în anul 1938, pe domeniul unei vechi familii de boieri, al carei strămoş, Vintilă Mărgineanu, a trăit în secolul 15. În 1937, acest domeniu se afla în proprietatea Micaelei Catargi (nepoata fostului prim-Ministru Barbu Catargi) care a donat statului român aceste terenuri pe care s-a construit o fabrică de armament, în jurul căreia s-a întemeiat aşezarea cu numele Colonia Ilie Pintilie. Între 1939 şi 1945 localitatea a purtat numele Mărgineanca, în perioada 1945-1968 s-a numit Stejarul, iar din 17 februarie 1968, când a fost declarată oraş, are denumirea Plopeni.

Monumente

Vestigiile aşezării hallstattiene; biserica având dublu hram – “Înălţarea Domnului” şi “Sfântul Nicolae”, de mari dimensiuni (36 m lungime şi 14 m lăţime la interior), construită în stil bizantin, în perioada 31 august 1992-19 septembrie 2004, după planul arhitectului Voicu Florea. Biserica are un pridvor deschis, sprijinit de 10 coloane terminate cu arcade, este dominată de 4 turle, iar pereţii exteriori sunt zugrăviţi în alb. Picturile murale interioare au fost executate în anii 2005-2011 de pictorul basarabean Valeriu Timofti. În general, biserica din Plopeni are o înfăţişare generală apropiată de cea a bisericii Mitropoliei din Bucureşti. În biserică sunt păstrate (din anul 2005) părticele din moaştele Sfinţilor Ioan Gură de Aur, Haralambie şi Elefterie.