Date generale
Oraşul Plopeni se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Muntenia, în zona central-vestică a judeţului Prahova, în arealul de contact al Subcarpaţilor Prahovei cu Câmpia Ploieştiului, la 200-262 m altitudine, pe dreapta văii Teleajenului, la intersecţia paralelei de 45º02’58’’ latitudine nordică cu meridianul de 25º57’07’’ longitudine estică, la 15 km Nord-Nord Vest de municipiul Ploieşti. Din punct de vedere demografic, Plopeni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 8 817 loc. (1 ian. 2019), din care 4 312 de sex masc. şi 4 505 fem. Suprafaţa: 4,7 km2, din care 1,2 km2 în intravilan; densitatea: 7 348 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 718 loc., 7 336 de persoane erau români (95,1%) şi 382 loc. (4,9%) aparţineau altor etnii (rromi, maghiari, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 7 299 ortodocşi (94,6%), 46 creştini dupã evanghelie (0,6%) şi 373 loc. (4,8%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, romano-catolici, baptişti, evanghelişti, adventişti de ziua a şaptea ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Plopeni dispune de o staţie de cale ferată, pe linia Ploieşti – Buda – Slãnic, inaugurată la 10 octombrie 1883. Nod rutier. Firmele din oraşul Plopeni produc armament şi muniţie, maşini şi utilaje agricole (monopultoare, pompe hidraulice, cilindrii hidraulici, pluguri pentru tractor ş.a.), utilaje pentru industriile petrolieră şi minieră, apoi mobilă, confecţii textile şi metalice, produse refractare, statuiete din alabastru, obiecte decorative din sticlă (tip “Gallé”) ş.a. Muzeul orăşenesc “Valea inferioară a Teleajenului”; Casă de Cultură; Bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1956, azi cu peste 33 000 de volume. Tabară estivală internaţională de sculptură.
Istoric
În perimetrul oraşului Plopeni, în locul numit “Valea Humei” sau Poiana “La Cetate”, au fost descoperite urmele unei aşezări din prima Epocă a fierului/Hallstatt, datând din secolele 6-5 î.Hr. – vestigii incluse pe lista monumentelor istorice. Aşezarea apare menţionată documentar, pentru prima oară, la 23 aprilie 1441, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti, Vlad Dracul (fiul lui Mircea cel Bătrân), în care se aminteşte de un anume Stanciu Moenescu, care poseda “mai multe părţi de ocină, între care şi jumătate din Cioruş (un sat vechi de lângă Plopeni, dispărut) şi a treia parte din Plopeni”. În anul 1788 se aminteşte de faptul că satul Plopeni făcea parte din judeţul Saac (sau Scăuieni) şi avea 47 de familii, iar în 1872 apare consemnat ca o comună rurală care avea în componenţă satul Ţipăreşti, împreună având 815 locuitori (azi satul Ţipăreşti face parte din comuna Cocorăştii Mislii, jud. Prahova). În 1897, Plopeni apare consemnat ca sat component al comunei Mălăieşti, cu 643 locuitori (singur) – azi Mălăieşti este sat component al comunei Râfov, jud. Prahova. În anul 1937, în arealul actualului oraş, exista domeniul unei vechi familii de boieri, al cărei strămoş, Vintilă Mărgineanu, a trăit în secolul 15 – domeniu care se afla la acea dată în proprietatea Micaelei Catargiu (nepoata fostului prim-Ministru Barbu Catargiu) şi pe care l-a donat statului român. În 1938, pe aceste terenuri, statul român a construit o fabrică de armament, în jurul căreia s-a întemeiat o colonie muncitorească, numită iniţial Colonia Ilie Pintilie şi apoi Mărgineanca, până în anul 1945, după care, în perioada 1945-1968, localitatea (satul) s-a numit Stejarul, iar la 17 februarie 1968 acest sat a fost desfiinţat şi înglobat în comuna Plopeni, care a fost declarată oraş la acea dată.
Monumente
Vestigiile aşezării hallstattiene, incluse pe lista monumentelor istorice; biserica ortodoxă cu dublu hram – “Înălţarea Domnului” şi “Sfântul Nicolae”, de mari dimensiuni (36 m lungime şi 14 m lăţime la interior), construită în stil bizantin, în perioada 31 august 1992-19 septembrie 2004, după planul arhitectului Voicu Florea. Biserica are un pridvor deschis, sprijinit de 10 coloane, terminate cu arcade, şi este dominată de două turle mici, gemene, plasate la faţadă, la limita dintre pronaos şi pridvor, şi două turle mai mari, una deasupra pronaosului şi alta deasupra naosului, iar pereţii exteriori sunt zugrăviţi în alb. Picturile murale interioare au fost executate în anii 2005-2011 de pictorul basarabean Valeriu Timofti. În general, biserica din Plopeni are o înfăţişare generală apropiată de cea a bisericii Mitropoliei din Bucureşti. În biserică sunt păstrate (din anul 2005) părticele din moaştele Sfinţilor Ioan Gură de Aur, Haralambie şi Elefterie.