Depresiuni (G)

GHEORGHENI, Depresiunea ~ → Giurgeu.

GHIMEŞ, depresiune intramontană, tectono-erozivă, în partea centrală a Carpaţilor Orientali, pe valea superioară a Trotuşului, străjuită de M-ţii Tarcău, la N şi E, şi Ciuc, la S şi V. Supr.: c. 100 km2. Expl. forestiere şi de gresii.

GIURGEU, Depresiunea ~, depresiune intramontană, de baraj vulcanic, situată în partea centrală a Carpaţilor Orientali, axată pe valea superioară a Mureşului, încadrată de zona eruptivă a M-ţilor Căliman şi Gurghiu, în N şi V şi cea cristalino-mezozoică a M-ţilor Giurgeu şi Hăşmaş, în E şi SE. Supr.: c. 1 600 km2. Lungime: c. 40 km; lăţime: 10–25 km. Vatra depresiunii este acoperită cu depozite pliocen-cuaternare de c. 1 000 m grosime. Relieful depresiunii este relativ neted, cu aspect de câmpie înaltă (700– 800 m alt.), cu lunci şi terase bine dezvoltate, cu unele zone mlăştinoase în S şi cu unele asocieri de glacisuri piemontane la contactul cu muntele. Climă răcoroasă (temp. medie anuală la Gheorgheni este de 5,6°C), cu ierni aspre (media termică a lunii ian. –6,8°C), veri nu prea calde (în iul. temp. medie 16°C) şi precipitaţii bogate (800 mm/anual). Iarna, caracteristica pr. o reprezintă frecventele inversii de temp. (aerul foarte rece de pe crestele montane înconjurătoare, fiind mai greu, coboară în vatra depresiunii şi înlocuieşte aerul puţin mai cald decât cel de pe înălţimi, staţionând mai mult timp aici), fapt ce determină înregistrarea unor valori foarte scăzute, uneori sub –30°C, la Topliţa, Joseni, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc ş.a. Aceasta i-a îndreptăţit pe meteorologi să numească zona respective drept „Polul frigului” din România. Numeroase izv. cu ape minerale bicarbonatate, sodice, feruginoase, carbogazoase (Topliţa, Remetea, Suseni, Voşlăbeni). Culturi de plante textile şi furajere, de cartofi etc. Fâneţe umede şi local mlaştini eutrofe. Importantă zonă turistică. Cunoscută şi sub denumirea de Depr. Gheorgheni sau Ţara Giurgeului.

GLOD, Depresiunea ~ → Drăgoiasa.

GURAHONŢ, depresiune tectono-erozivă, situată în partea de SV a M-ţilor Apuseni, între M-ţii Codru-Moma, la N, şi Zarand, la S, pe cursul superior al Crişului Alb. Supr.: c. 200 km2. Relief de luncă, terase şi dealuri piemontane. Climă răcoroasă (temp. medie anuală 8°C), cu precipitaţii moderate (800 mm/anual).