Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana, cu 6 călugări care duc o viaţă de obşte, aflată la mijlocul distanţei dintre Capitala ţării şi municipiul Giurgiu, respectiv la 44 km SSE de Bucureşti şi 45 km NNE de Giurgiu, în arealul satului Comana din judeţul Giurgiu, este un vechi complex monahal ctitorit de Vlad Ţepeş în anii 1456-1462, fapt confirmat de descoperirile arheologice care au scos în evidenţã fundaţiile primelor construcţii din lemn. Biserica “Sfântul Nicolae” a mănăstirii Comana a fost reclãditã şi pictatã din iniţiativa domnului Radu Şerban în perioada 1588-1609 şi restauratã de Şerban Cantacuzino în 1699-1703. Ansamblul monastic a mai fost supus unor lucrãri de renovare în anii 1854, 1968-1977 şi 1996-2000, iar biserica repictatã în frescã de cãtre Ion Taflan în 1968-1970. Biserica “Sfântul Nicolae” adãposteşte mormintele domnilor Radu Şerban şi Nicolae Pãtraşcu (fiul lui Mihai Viteazul), precum şi a unor membri ai familiei Cantacuzino. În apropierea mânãstirii Comana se aflã rezervaţia forestierã Comana care conservã numeroase specii vegetale de origine sudicã, printre care se remarcã gârniţa (Quercus frainetto), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), teiul (Tilia tomentosa), laleaua pestriţã (Fritillaria tenella), leurda (Allium ursinum), bujorul românesc (Paeonia peregrina) – declarat monument al naturii, rodul pãmântului (Arum orientale) , gura lupului (Scutellaria altissima) – element pontic submediteranean, ghimpele (Ruscus aculeatus) – declarat monument al naturii şi altele.