Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana (de călugări, care duc o viaţă de obşte) se află la mijlocul distanţei dintre Capitala ţării şi municipiul Giurgiu, respectiv la 44 km Sud-Sud Est de Bucureşti şi 45 km Nord-Nord Est de Giurgiu, în arealul comunei Comana din judeţul Giurgiu. Este un vechi complex monahal, ctitorit de domnul Ţării Romaneşti, Vlad Ţepeş, în anii 1456-1462, fapt confirmat de descoperirile arheologice care au scos în evidenţã fundaţiile primelor construcţii din lemn. Biserica “Sfântul Nicolae” a mănăstirii Comana a fost reclădită şi pictată din iniţiativa domnului Radu Şerban, în perioada 1588-1609 şi restaurată de Şerban Cantacuzino în anii 1699-1703. Ansamblul monahal a mai fost supus unor lucrări de renovare şi restaurare în anii 1854, 1908, 1968-1977 şi 1996-2000, iar biserica repictată în frescă de către Ion Taflan în anii 1968-1970. Biserica “Sfântul Nicolae” adăposteşte mormintele domnilor Radu Şerban şi Nicolae Pătraşcu (fiul lui Mihai Viteazul), precum şi a unor membri ai familiei Cantacuzino. Unii istorici presupun că aici ar fi fost înmormântat şi domnul Vlad Ţepeş şi nu la mănăstirea Snagov. În apropierea mănăstirii Comana se află rezervaţia forestieră Comana care conservă numeroase specii vegetale de origine sudică, printre care se remarcă gârniţa (Quercus frainetto), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), teiul (Tilia tomentosa), laleaua pestriţă (Fritillaria tenella), leurda (Allium ursinum), bujorul românesc (Paeonia peregrina) – declarat monument al naturii, rodul pământului (Arum orientale) , gura lupului (Scutellaria altissima) – element pontic submediteranean, ghimpele (Ruscus aculeatus) – declarat monument al naturii şi altele ( → şi comuna Comana, jud. Giurgiu).

Mănăstirea Comana (comuna Comana, jud. Giurgiu)
Mănăstirea Comana (Credit: Shutterstock)