Popeşti-Leordeni

Date generale

Oraşul Popeşti-Leordeni se află în Sud-Sud Estul României, situat în Sud Estul judeţului Ilfov, în Câmpia Bucureştiului, pe dreapta râului Dâmboviţa, la 70 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44º22’48” latitudine nordicã cu meridianul de 26º10’12” longitudine esticã, la 9 km Sud Est de capitala ţãrii (municipiul Bucureşti). Din punct de vedere demografic, Popeşti-Leordeni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 24 427 locuitori (la 1 ianuarie 2015), din care 11 645 locuitori de sex masculin şi 12 782 de sex feminin. La recensãmântul din 20-31 octombrie 2011, din totalul de 21 895 locuitori, 19 483 de persoane erau români (89%), 157 rromi (0,72%) şi 2 188 de persoane (10,28%) aparţineau altor etnii (turci, ruşi-lipoveni, maghiari, italieni, tãtari, chinezi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 14 453 ortodocşi (66,01%), 4 841 romano-catolici (22,11%), 120 musulmani (0,55%) şi 2 481 de persoane (11,23%) aparţineau altor confesiuni (martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea, penticostali, baptişti, greco-catolici, reformaţi ş.a.). Dacã raportãm numãrul total al populaţiei (24 427 locuitori) la suprafaţa oraşului în intravilan (9,7 kmp) rezultã o densitate de 2 518 locuitori pe kmp. În oraş existã numeroase firme care produc ambalaje din material plastic, produse chimice, articole de papetãrie, fire şi fibre artificiale, confecţii textile, încãlţãminte, preparate din carne şi lapte, biscuiţi ş.a. În anul 2013 a fost datã în folosinţã fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlã. Uzina de anvelope “Danubiana”, intratã în funcţiune în anul 1962 a fost falimentatã şi desfiinţatã în anul 2006. Ferme de creştere a bovinelor şi porcinelor. Sere legumicole. În oraş existã un cãmin pentru îngrijirea bãtrânilor şi altul pentru copiii orfani.

Istoric

Localitatea Popeşti-Leordeni apare menţionatã documentar, ca sat, pentru prima oarã în anul 1530, iar apoi în 1632. În a doua jumãtate a secolului 19, în arealul oraşului actual existau comuna Popeşti-Conduratu, cu 819 locuitori (în majoritate bulgari de confesiune romano-catolicã), care avea în componenţã satele Popeşti-Români şi Popeşti- Pavlicheni, şi comuna Leurdeni, cu 496 locuitori, formatã din satele Leurdeni-Români şi Leurdeni-Sârbi. În 1873, cele douã comune s-au unit formând comuna Popeşti-Leurdeni, compusã din satele Popeşti-Pavlicheni (reşedinţa comunei), Popeşti-Români, Leurdeni şi cãtunul Cula. În anul 1925, comuna Popeşti-Leurdeni avea 2 100 locuitori. În 1950, toate satele comunei au fost contopite într-o singurã unitate administrativ-teritorialã numitã Popeşti-Leordeni şi inclusã în raionul Nicolae Bãlcescu al oraşului republican Bucureşti. La 23 ianuarie 1981, în urma unei reorganizãri administrativ-teritoriale, comuna Popeşti-Leordeni a fost inclusã în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului Bucureşti (un al şaptelea sector administrativ al capitalei) – sector devenit ulterior (10 aprilie 1997) judeţul Ilfov. Comuna Popeşti-Leordeni a fost trecutã în categoria oraşelor la 9 aprilie 2004.

Monumente

Biserica “Sfântul Nicolae” (numitã iniţial “Sfânta Treime”), cunoscutã şi sub numele de biserica “Vintilã Vodã” (18,50 m lungime şi 7,50 m lãţime) a fost construitã în perioada 1673-1676 (sfinţitã la 25 septembrie 1676) prin grija şi pe cheltuiala vistierului Hrizea Caridi, fiul marelui logofãt Gheorghe Caridi – greci de origine. În anii 1889-1894, biserica a fost renovatã de boierul Alexandru Hagi Vasile şi soţia sa Alexandra şi pictatã de zugravul Ioanidis din Bucureşti. Biserica a fost reparatã în 1970-1971, apoi consolidatã, restauratã şi repictatã în ulei în anii 1980-1983 şi declaratã monument istoric; Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, ziditã în anii 1807-1808 din iniţiativa şi pe cheltuiala marelui vornic Mihail Manu, pictatã în 1808-1810 de zugravul Mincu şi sfinţitã la 26 martie 1811. Biserica s-a prãbuşit în timpul cutremurului din seara zilei de 4 martie 1977, fiind reconstruitã din temelii în anii 1985-1992 şi pictatã în frescã. Biserica are un pridvor deschis, sprijinit pe 4 stâlpi din beton şi este dominatã de o turlã octogonalã, luminatã de 4 ferestre alungite şi înalte; în oraş se mai aflã o bisericã romano-catolicã, ziditã în perioada 1886-1893, afectatã de cutremurul din 4 martie 1977 şi refãcutã în anii 1975-1990. Clãdirea Primãriei a fost construitã în anul 1903.