NAPARIS, denumirea antică a râului Ialomiţa.
NEAJLOV, râu, afluent pe partea dreaptă a râului Argeş pe teritoriul comunei Gostinari, judeţul Giurgiu; lungimea: 150 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 3 660 km2. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Piteştiului, de la 300 m altitudine, din arealul satului Geamăna, comuna Bradu, judeţul Argeş, de la Sud Est de municipiul Piteşti, străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie Nord Vest-Sud Est, iar apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea, unde face numeroase meandre înguste, de dimensuni mici, dând impresia unor meandre de tip încătuşat. În cursul superior şi mijlociu are o pantă medie de scurgere de 1,5‰, ceea ce facilitează evacuarea uşoară a apelor în timpul viiturilor, iar în cursul inferior, înainte de vărsarea lui în râul Argeş, panta scade la 0,25‰, valea se lărgeşte (lunca se extinde pe 1-2 km lăţime), fapt care a determinat apariţia lacului Comana, socotit ca o deltă (→ comuna Comana, judeţul Giurgiu – Delta Neajlovului). Numeroase iazuri în cursul superior şi mijlociu. Irigaţii pentru legumicultură în cursul inferior. Afluenţi principali: Câlniştea, Dâmbovnic, Ilfovăţ, Holboca, Chipcanu. Pe cursul inferior al Neajlovului, la Călugăreni, a avut loc (la 13 august 1595) o mare bătălie, în care oastea condusă de domnul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, inferioară din punct de vedere numeric, a înfrânt-o pe cea otomană, comandată de marele vizir Sinan Paşa.
NEAMŢ, râu, afluent pe partea dreaptă a râului Moldova pe teritoriul comunei Timişeşti, judeţul Neamţ; lungimea: 54 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 425 km2. Izvorăşte din zona de Nord Est a M-ţilor Stânişoara, de sub vârful Bivolu, de la 1 100 m altitudine, ocoleşte pe la Sud culmea Pleşu, străbate zona piemontană şi Depresiunea Neamţ, unde a format un vast câmp de divagare, iar în aval de oraşul Târgu-Neamţ drenează propriul său con de dejecţie. Râul Neamţ este cunoscut local sub numele de Ozana.
NERA, râu în zona de Sud Vest a României, afluent pe partea stângă a fluviului Dunărea pe teritoriul comunei Socol, judeţul Caraş-Severin, în zona de intrare a fluviului Dunărea în România; lungimea: 125 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 1 365 km2. Izvorăşte din partea centrală a M-ţilor Semenic, de sub vârful Semenic (1 446 m), de la 1 340 m altitudine, străbate mai întâi o zonă alcătuită din roci cristaline, unde valea este adâncă şi prăpăstioasă, cu pante longitudinale mari (10–60‰), apoi drenează Depresiunea Almăj, care reprezintă o adevărată „piaţă“ de adunare a apelor şi unde cursul râului se linişteşte parţial, după care, în aval de comuna Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin, părăseşte depresiunea şi traversează o regiune calcaroasă în care şi-a „sculptat“, pe o distanţă de 18 km, frumoase şi sălbatice chei epigenetice (Cheile Nerei), care despart prelungirile de Nord Est ale M-ţilor Locvei de cele de Sud Vest ale M-ţilor Semenic. Pe acest sector de chei, panta râului variază în jur de 3–4‰, beneficiind, totodată, de o bogată alimentare subterană. Panta generală de curgere este de 9,7‰. Debitul mediu multianual este de 13,2 m3/s în zona de vărsare. În cursul superior este numit de localnici Nerganiţa. Afluenţi principali: Prigor, Rudăria, Miniş, Beiu. În zona Cheilor Nerei, cu o lungime de 23 km, se află Parcul Naţional şi Rezervaţia complexă „Cheile Nerei-Beuşniţa“, situat în partea de Sud Vest a judeţului Caraş-Severin, în zona de Sud a M-ţilor Anina, în perimetrele oraşelor Anina şi Oraviţa şi a comunelor Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpuşnicu Mare, Sasca Montană şi Şopotu Nou. În cadrul acestui parc, extins pe o suprafaţă de 36 758 ha, există numeroase abrupturi calcaroase, peşteri, chei, ponoare, avene, doline, cascade, lapiezuri, păduri, pajişti naturale ş.a. O suprafaţă de 4 200 ha acoperită cu o pădure seculară de fag (Fagus sylvatica) a fost inclusă în cadrul Patrimoniului Mondial UNESCO la 12 iulie 2017. În perimetrul acestui Parc Naţional, declarat arie protejată de interes naţional la 6 martie 2000, se dezvoltă numeroase specii de plante termofile, printre care liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), laleaua pestriţă (Fritillaria montana), scumpia (Cotinus coggygria), ghimpele (Ruscus aculeatus), alunul turcesc (Corylus colurna), plante endemice (Dianthus giganteus var. banaticus, Ranunculus flabellifolius, Sorbus borbasii) s.a. Printre rarităţile faunistice se remarcă mai multe specii de gasteropode (Zenobiella incarnata, Limax tigrrenius, Vitrea diaphana), chilopode (Strigamia banatica), coleoptere (Carabus kollari), scorpionul (Euscorpius carpathicus), precum şi mai multe varietăţi de lilieci (Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Rhinolophus hipposideros), păsări ş.a.
NERGANIŢA → Nera, râul Nera.
NIRAJ, râu, afluent pe partea stângă a râului Mureş, în arealul oraşului Ungheni, judeţul Mureş; lungimea: 79 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 625 km2. Izvorăşte din M-ţii Gurghiu, de la 1 300 m altitudine, are o direcţie generală de curgere de la Nord Est spre Sud Vest, străbătând mai întâi o zonă diapirică, cutată, iar în aval de comuna Eremitu, judeţul Mureş, curge printre dealurile Podişului Târnavelor, formându-şi un culoar larg. În cursul mijlociu şi inferior, între satul Veţa (sat care aparţine oraşului Miercurea Nirajului, judeţul Mureş) şi satul Cinta, comuna Crăciuneşti, judeţul Mureş, s-a construit canalul Veţa (25 km), paralel cu Valea râului Niraj, pentru a feri lunca largă a Nirajului de inundaţii. Afluenţi principali: Niraju Mic, Hodoş.