GLODEASA, pădure virgină, situată în perimetrul satului Trăisteni (numit Trestieni până la 17 februarie 1968), comuna Valea Doftanei, judeţul Prahova, la 650-890 m altitudine, declarată rezervaţie forestieră la 13 decembrie 2007, alcătuită predominant din arbori multiseculari (200-400 de ani) de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba), cu înălţimi de până la 45 m, extinsă pe o suprafaţă de 534,9 ha. Subarboretul acestei păduri este alcătuit din alun (Corylus avellana), soc negru şi roşu (Sambucus nigra şi Sambucus racemosa), iar pătura ierbacee din interiorul acestei păduri se remarcă prin prezenţa unor plante rare, din familia orhidee (Epipogium aphyllum, Herminium monarchis, Goodyera repens, Monotropa hypopytus), precum şi a altora ca floarea-paştelui (Anemone nemorosa), brebeneii (Corydalis solida), coada-cocoşului (Polygonatum multiflorum), laptele-cucului (Euphorbia amygdaloides) ş.a. Pădurea adăposteşte o faună bogată şi variată, printre care se remarcă ursul brun (Ursus arctos), căprioara (Capreolus capreolus), pisica salbatică (Felis silvestris cretensis), tritonul carpatic (Triturus montandoni), broasca cu burta galbenă (Bombina variegata), gasteropodul (Alopia plumbea doftanae – specie endemică) ş.a.
GRĂDINA ZMEILOR, rezervaţie naturală de tip geologic, floristic, faunistic şi peisagistic, declarată arie protejată de interes naţional la 12 aprilie 2000, extinsă pe o suprafaţã de 3 ha, în arealul satului Gâlgău Almaşului din com. Bălan, judeţul Sălaj. Această rezervaţie reprezintă o zonă naturală a Podişului Someşan, care cuprinde un ansamblu de stânci înalte, de circa 10-15 m, de vârstă Cuaternară (Holocen), singuratice sau grupate sub formă de coloane alăturate, cu aspectul unor trunchiuri de copac, dând impresia unei păduri împietrite. Aceste coloane, cu forme variate (turnuri/coloane, ace, ciuperci etc.), situate la poalele Dealului Dumbrava, sunt formate din depozite de gresii holocene, de culoare cenuşiu-gãlbuie, cu intercalaţii de microconglomerate, care au luat naştere ca urmare a acţiunii de modelare efectuatã de agenţii climatici (îngheţ-dezgheţ, vânturi, şiroirea apelor de ploaie ş.a.) în combinaţie cu procesele gravitaţionale (surpări, prăbuşiri etc.) care au avut loc de-a lungul erelor geologice. Localnicii, precum şi o serie de oameni de ştiinţă, le-au atribuit diferite nume, ca de pildă: Fata Cătanii, Eva, Acul Cleopatrei, Căpitanul, Soldaţii, Dorobanţul, Zmeul şi Zmeoaica, Sfinxul, Moşu ş.a. În zona adiacentă acestor forme de relief, rezervaţia naturală cuprinde diverse specii de arbori şi arbuşti (stejar, fag, carpen, cer frasin, tei, alun, corn, sânger, lemn câinesc, păducel, măceş ş.a.), precum şi o faună variată care cuprinde mistreţi, vulpi, iepuri, veveriţe, şerpi şi diferite păsări (ciocănitori, mierle, piţigoi, pupeze, gaiţe, cinteze etc.). Gama floristică este şi ea variată şi abundentă, fiind reprezentată prin brânduşa de toamnă (Colchidum autumnale), laptele-cucului/alior (Euphorbia amygdaloides), brebenei (Corydalis solida), rostopască (Chelidonium majus), viorele (Scilla bifolia), sânziene (Galium verum), ghiocei (Galanthus nivalis), ciuboţica-cucului (Primula veris) ş.a. La baza Dealului Dumbrava, în apropierea stâncilor, se află gura de intrare a unei galerii cu aspectul unui tunel feroviar de mici dimensiuni (circa 2 m înălţime si circa 1,50 m lăţime), lungă de circa 1 000 m, la capătul căreia există o altă ieşire. “Tunelul Zmeilor” prezintă şi câteva ramificaţii, asemănându-se cu o galerie de mină, fără a se cunoaşte cu exactitate natura şi scopul său (posibil refugiu in timpul năvălirilor din erele trecute).
