Date generale
Municipiul Alexandria se află în partea de Sud a României, în provinica istorică Muntenia, este reşedinţa judeţului Teleorman, situat în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 m altitudine, pe dreapta râului Vedea, la intersecţia paralelei de 43°58′ latitudine nordicã cu meridianul de 25°20′ longitudine esticã, la 88 km Sud Vest de municipiul Bucureşti (capitala României); 50 242 loc. (1 ian. 2019): 24 079 de sex masc. şi 26 163 fem. Supr.: 98,4 km2, din care 10,6 km2 în intravilan; densitatea: 4 740 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 45 434 loc., 40 044 de persoane erau români (88,2%), 885 rromi (1,9%) şi 4 505 loc. (9,9%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 40 429 ortodocşi (89,0%), 229 adventişti de ziua a şaptea (0,5%), 82 baptişti (0,2%) şi 4 694 loc. (10,3%) aparţineau altor confesiuni (creştini dupã evanghelie, penticostali, martorii lui Iehova, romano-catolici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale feratã, inauguratã la 2 decembrie 1895). Nod rutier. Producţie de rulmenţi, panouri şi tablouri electrice, de aparate şi accesorii (filtre mecanice, baterii, panouri radiante), de echipamente electrice şi de climatizare, ventilatore, angrenaje şi organe mecanice de transmisie, prefabricate din beton, cărămizi şi produse alim. (conserve de legume şi fructe, preparate din carne şi lapte, biscuiţi, paste făinoase, bere etc.). Prelucrarea tulpinilor de in şi cânepã. Filaturã de bumbac. Topitorie de in şi cânepã. Morărit. Târg anual de maşini şi utilaje agricole (în luna august). Muzeul judeţean Teleorman, cu colecţii de arheologie, istorie şi etnografie, inaugurat la 1 mai 1952. Biblioteca judeţeană „Marin Preda” (fundatã în anul 1949), cu 130 000 volume. Filialã a universitãţii particulare „Spiru Haret” din Bucureşti (din 1992); Facultatea de Contabilitate şi Informaticã de Gestiune, filială a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (din 1999). Festival folcloric naţional, anual (din 1968), în luna noiembrie. Din septembrie 1996, la Alexandria se aflã sediul Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului.
Istoric
În apropierea actualului oraş, în punctul numit „La Vii” (la 2 km Nord) au fost descoperite (1957–1958) urmele unei aşezări geto-dace, datând din secolele 5–4 î.Hr., în care s-au gãsit vase de ceramicã (străchini, cupe cu douã toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roatã, piese din bronz (3 fibule) ş.a. În punctul numit „La Hectare” (2 km Sud Est de oraş) au fost identificate (1957) vestigiile unei aşezări din secolul 4, cu bordeie de formã rectangularã (2,80 x 4,50 m), în care s-au gãsit vase de ceramicã din pastã cenuşie sau cãrãmizie, lucrate la roatã, cu decor de linii incizate. Pe malul stâng al râului Vedea au fost descoperite urmele unei vechi aşezãri româneşti, datând din secolele 8–11. Pe vatra acestor strãvechi aşezãri a fost întemeiatã (în 1834) localitatea Alexandria, de către Domnul Alexandru Ghica, de la care derivã şi numele actualului oraş. Oraşul a fost construit dupã planurile urbanistice ale inginerului austriac Otto von Moritz. În 1837, aşezarea a fost distrusã în mare parte de un violent incendiu. Refãcutã ulterior, localitatea Alexandria a fost declarată oraş (în 1840) printr-un hrisov domnesc care se pãstreazã în Muzeul de istorie al oraşului. În a doua jumãtate a secolului 19 şi începutul secolului 20 la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului. La 17 februarie 1968, Alexandria a devenit reşedinţa judeţului Teleorman, iar la 27 iulie 1979 a fost declarat municipiu. Oraşul a suferit mari pagube materiale de pe urma cutremurului din seara zilei de vineri, 4 martie 1977, care a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a durat 90 de secunde.
Monumente
Catedrala ortodoxã cu hramul „Sfântul Alexandru”, construită între 1869 şi 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare executate, în 1898, de Ştefan Luchian şi Constantin Artachino. În această catedralã se aflã mormântul Domnului Alexandru Ghica; bisericile „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1842–1846, restauratã în 1902–1904), „Sfântul Nicolae” (1848–1850), „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1852), „Adormirea Maicii Domnului” (1858–1860), „Izvorul Tămăduirii” (1859–1861). Monumente ridicate în amintirea ţãranilor ucişi în timpul Răscoalei din 1907 şi a eroilor cãzuţi pe câmpurile de luptã în timpul Primului Război Mondial; busturile Domnilor Alexandru Ghica şi Alexandru Ioan Cuza (operã din 1914 a sculptorului I. Iordãnescu).