Date generale
Municipiul Bãileşti se aflã în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în zona se Sud-Sud Vest a judeţului Dolj, în Câmpia Desnăţuiului (sau Câmpia Băileşti), pe râul Sărăceaua, la intersecţia paralelei de 44°01’51” latitudine nordicã cu meridianul de 23°21’09” longitudine esticã, la 60 km Sud Vest de municipiul Craiova; 19 459 loc. (1 ian. 2019), din care 9 485 loc. de sex masc. şi 9 974 fem. Suprafaţa: 163,7 km2, din care 18,1 km2 în intravilan; densitatea: 1 075 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 17 437 loc., 14 819 persoane erau români (85,0%), 1 629 rromi (9,3%) şi 989 loc. (5,7%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 16 143 ortodocşi (92,6%) şi 1 294 loc. (7,4%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, adventişti de ziua a şaptea, baptişti, greco-catolici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de cale ferată, pe linia Craiova – Podari – Şegarcea – Băileşti – Calafat (107 km), cu prelungire spre Vidin (Bulgaria), construitã în perioada 1890-1895 şi inaugurată la 1 decembrie 1895. Nod rutier. Turnãtorie de fontã. Construcţii de maşini şi utilaje agricole, de aparataj electric, remorci auto şi maşini de spãlat rufe. Producţie de confecţii, mobilã, prefabricate din beton şi de produse alimentare – panificaţie, preparate din carne şi lapte (caşcaval, telemea, unt, smântânã, iaurt, friscã), bãuturi alcoolice etc. Ferme de creştere a vacilor pentru lapte, a porcinelor şi a pãsãrilor. Viticulturã; legumiculturã; apiculturã. Muzeul Câmpiei Băileştilor, cu peste 7 000 de exponate din domeniile istoriei şi etnografiei. Bibliotecă municipală. La Băileşti se desfãşoarã, anual, Festivalul umorului „Amza Pellea” (fiu al acestui oraş). Casa memorialã a actorului Amza Pellea, construită în anul 1908, reparată, reabilitată şi inaugurată la 31 august 2008 şi apoi restaurată în anii 2002-2004 şi inaugurată ca muzeu la 7 aprilie 2024. Balta Cilieni-Băileşti (47 ha), declarată rezervaţie naturală.
Istoric
Localitatea Băileşti, atestatã documentar la 4 ianuarie 1536, cu numele Bãiuleşti, s-a dezvoltat ulterior ca centru agricol şi comercial şi s-a extins apoi prin contopirea (în 1832) mai multor aşezãri rurale. Declarat oraş la 3 mai 1921 şi municipiu la 9 iulie 2001. Unul dintre centrele Rãscoalei ţãrãneşti din 1907. Municipiul Băileşti are în subordine administrativã localitatea componentã Balasan.
Monumente
Bisericile cu hramurile „Sfântul Nicolae” (1851–1853, reparatã în 1874), „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1839), „Adormirea Maicii Domnului” (ziditã între 8 iulie 1885 şi 5 septembrie 1887).