Agnita

Versiunea în limba engleză (English version)

Date generale

Oraşul Agnita se află în partea centralã a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Nord Est a judeţului Sibiu, în partea de Sud a Podişului Transilvaniei (în Podişul Hârtibaciului), la 447 m altitudine, pe valea râului Hârtibaci, la intersecţia paralelei de 45°58’30” latitudine nordică cu meridianul de 24°30’30” longitudine estică, la 62 km Nord Est de municipiul Sibiu. Din punct de vedere demografic, Agnita face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 11 702 loc. (1 ian. 2019), din care 5 870 loc. de sex masc. şi 5 832 fem. Suprafaţa: 96,2 km2, din care 3,8 km2 în intravilan; densitatea: 3 879 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 8 732 loc., 7 774 de persoane erau români (89,0%), 236 maghiari (2,7%), 141 rromi (1,6%) şi 581 loc. (6,7%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 7 758 de ortodocşi (88,8%), 146 reformaţi (1,7%), 95 romano-catolici (1,1%), 58 luterani (0,7%), 49 evanghelici (0,6%), 47 penticostali (0,6%) şi 579 loc. (6,5%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova, greco-catolici, creştini după evanghelie ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie finală de cale ferată pe linia cu ecartament îngust, construită în anii 1895-1898 între Agnita şi municipiul Sibiu, cu o lungime de circa 26 km, pe care circulă un tren de mici dimensiuni („mocăniţa Hârtibaciului”), trecută pe lista monumentelor istorice din România, închisă la 1 septembrie 2001 şi apoi repusă în funcţiune în 2009, pe sectorul (circa 9 km) dintre satele Hosman (comuna Nocrich) şi Cornăţel (comuna Roşia), ambele în judeţul Sibiu. Nod rutier. Exploatarea şi prelucrarea lemnului (mobilier). Producţie de utilaje şi accesorii pentru industria uşoară (maşini de cusut şi de tricotat ş.a.), piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule, de mase plastice, confecţii şi tricotaje din lână şi bumbac, ciorapi, pielărie şi încãlţãminte (mănuşi, încălţăminte), benzi adezive, produse alim. Bibliotecă orăşenească. Muzeul orăşenesc „Valea Hârtibaciului”, întemeiat de istoricul Erhardt André şi inaugurat în 1958, cu colecţii de arheologie, istorie şi etnografie (lăzi gotice, sculpturi, ceramică ş.a.).

Istoric

În arealul oraşului au fost descoperite mai multe topoare din piatră şi cupru, un inel, vase dacice, o fibulă romană din bronz ş.a. Prima atestare documentară a localităţii dateazã din anul 1280. În perioada 1317–1320 apare consemnată în documente cu numele Vallis­ Sancte Agnetis, ca centru de ceramică smălţuită, în 1379 cu numele de Villa­ Agnethis, în 1733 figura cu denumirea Agnetta, iar în 1750, cu cea de Agnita. Localitatea a fost declaratã oraş în 1950, având în subordine ad-tivă localităţile componente Coveş şi Ruja.

Monumente

Fortificaţie ţărănească, datând din secolul 13, amplificată succesiv pânã în secolul 17, în interiorul căreia se află o biserică evanghelică zidită în anii 1500–1525, iniţial romanică, transformată în secolul 19 în stil gotic, când navele laterale au fost înălţate. Biserica este strajuitã de Turnul olarilor (la Vest), de un turn de poartă (al dogarilor) şi de încã trei turnuri (al făurarilor, croitorilor şi al cizmarilor). Zidul de incintă, de fortificaţie nu se mai pastrează; biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (1795–1797), ctitorie a negustorilor braşoveni Dumitru Orghidan şi Radu Bogdan, pictată în 1980–1983. În localitatea componentã Ruja se află o biserică romanică (secolele 13–14), transformată ulterior în stil gotic şi fortificată în 1509, precum şi o biserică ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (secolul 18), cu forme baroce.

Biserica fortificată (Agnita, jud. Sibiu)
Biserica evanghelică, fortificată, din oraşul Agnita, judeţul Sibiu (Photo 26878639 © Imaengine | Dreamstime.com)

About

The town of Agnita is located in the central part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the North East of Sibiu County, in the Southern part of the Transylvanian Plateau (in the Hârtibaciului Plateau), at 447 m altitude, on the Hârtibaci river valley, at the intersection of the parallel of 45°58’30” North latitude with the meridian of 24°30’30” East longitude, 62 km North East of Sibiu. In terms of demographics, Agnita belongs to the category of small towns, with a population of 11,702 inhabitants (as of January 1, 2019), of which 5,870 males and 5,832 females. Area: 96.2 km2, of which 3.8 km2 in urban areas; density: 3,879 inhabitants/km2. At the population census from 20-31 October 2011, out of the 8,732 inhabitants, 7,774 people were Romanians (89.0%), 236 Hungarians (2.7%), 141 Roma (1.6%) and 581 inhabitants (6.7%) belonged to other ethnic groups (Germans, etc.). From a confessional point of view, at the same census were registered 7,758 Orthodox (88.8%), 146 Reformed (1.7%), 95 Roman Catholics (1.1%), 58 Lutherans (0.7%), 49 evangelicals (0.6%), 47 Pentecostals (0.6%) and 579 inhabitants (6.5%) belonged to other denominations (Seventh-day Adventists, Jehovah’s Witnesses, Greek Catholics, Gospel Christians, etc.), were atheists, without religion, or with undeclared religion. Final railway station on the narrow-gauge railroad, built in 1895-1898 between Abrud and Sibiu. This railway line called “Hârtibaciului railway”, recorded on the list of historical monuments in Romania, was closed on September 1, 2001. Road junction. Lumbering and wood processing (furniture). Production of machinery and accessories for light industry (sewing and knitting machines, etc.), parts and accessories for motor vehicles and motor vehicles, plastics, wool and cotton knitwear, knitwear, hosiery, leather and footwear (gloves, footwear), adhesive tapes, food products. Public library. The “Valea Hârtibaciului” museum, founded by the historian Erhardt André and inaugurated in 1958, with collections of archeology, history and ethnography (Gothic boxes, sculptures, ceramics, etc.).

History

Several stone and copper axes, a ring, Dacian vessels, a Roman bronze brooch, etc. were discovered in the area of ​​the city. The first documentary attestation is from 1280. In the period 1317–1320 the settlement is recorded in documents with the name Vallis Sancte Agnetis, as an enameled pottery centre, in 1379 with the name of Villa Agnethis, in 1733 with the name Agnetta, and in 1750, with that of Agnita . It was declared a city in 1950, administering Coveş and Ruja component localities.

Monuments

Peasant citadel, dating from the 13th century, developed successively until the 17th century, inside which there is an evangelical church built in the years 1500–1525, initially Romanesque, transformed in the 19th century in Gothic style, when the side naves were raised. On one side of the church there is the Potters’ Tower (Western side), a gate tower (The Carpenters’ Tower) and three more towers (Blacksmiths’, Tailors’ and Shoemakers’ Towers). The enclosure (fortification) wall is no longer preserved; the orthodox church dedicated to “Saint Nicholas” (1795–1797), founded by Braşov merchants Dumitru Orghidan and Radu Bogdan, painted in 1980–1983. In the Ruja locality there is a Romanesque church (13th-14th centuries), later transformed in Gothic style and fortified in 1509, as well as an Orthodox church dedicated to “Saint Nicholas” (18th century), in Baroque style.

Back to Romanian version.